MSP_Selemet_final (2)– Strategia PDF

Strategia de Dezvoltare Comunitară

a satului Selemet

pentru anii 2020-2025

Selemet, iulie 2020

 Realizarea acestui document a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului American prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Grupului de Lucru pentru Planificare Strategică creat prin Dispoziția primarului nr. 3 din 30 ianuarie 2020 și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

La elaborarea documentului s-au luat în vedere abordările și recomandările experților Programului Comunitatea Mea și ai proiectelor PNUD/Migrație și dezvoltare locală (compartimentele Migrație, Economie) și UE/Primarii pentru creștere economică (compartimentul Economie), la care este parte satul Selemet.

Cuprins

Lista de figuri 4

Lista de tabele. 4

1. Introducere și rezumat executiv. 5

1.1.     Fișa de rezumat PSM.. 5

1.2.     Contextul național și regional 5

1.3.     Comisia și echipele PSM.. 5

1.4.     Aprobarea consiliului local 6

2. Introducere în planificarea strategică. 7

2.1.     Dezvoltarea metodologiei de pregătire a strategiei 7

2.2.     Cadrul juridic și instituțional privind dezvoltarea comunitară. 7

2.3.     Informații generale despre comunitate. 8

3. Profilul și analiza comunității 9

3.1.     Caracteristici geografice și de mediu. 9

3.1.1.     Caracteristici fizico-geografice. 9

3.1.2.     Planificare spațială. 10

3.1.3.     Resurse naturale. 10

3.1.4.     Factorii de poluare a mediului 10

3.2.     Demografie. 11

3.2.1.     Resurse umane. 11

3.2.2.     Forța de muncă. 12

3.2.3.     Profilul migraționist 13

3.3.     Servicii sociale. 15

3.3.1.     Caracteristicile grupurilor vulnerabile. 15

3.3.2.     Servicii sociale. 17

3.4.     Economia. 23

3.4.1.     Dezvoltarea economică locală. 23

3.4.2.     Structura de afaceri a economiei locale și a domeniului de afaceri 24

3.4.3.     Sectorul agriculturii 24

3.4.4.     Comerțul și serviciile. 25

3.4.5.     Gestionarea bunurilor 25

3.5.     Infrastructura. 27

3.5.1.     Infrastructura utilităților Publice. 27

3.5.2.     Fondul locativ. 28

3.6.     Buna guvernare și management 28

3.6.1.     Gestionarea administrativă. 28

3.6.2.     Bugetul local 32

3.6.3.     Societatea civilă. 33

3.7.     Analiza SWOT. 33

4. Strategia de dezvoltare socio-economică. 37

4.1.     Viziunea comunității 37

4.2.     Cadrul de planificare și direcțiile strategice. 37

4.3.     Planul de acțiuni 39

3.4.     Verificare și revizuire. 55

3.4.5.     Etape de implementare. 55

3.4.6.     Monitorizarea strategiei 55

Anexe. 58

Anexa 1. Portofoliul de proiecte. 58

Anexa 2. Rezultalele sesiunii de prioritizare. 63

Lista de figuri

Figura 1. Evoluția natalității în 2017-2019. 11

Figura 2. Dinamica populației în vârsta aptă de muncă în 2017-2019. 11

Figura 3. Gradul de echipare a fondului locative cu utilități publice. 27

Lista de tabele

Tabelul 1. Dinamica populației după genuri 12

Tabelul 2. Numărul populaţiei ocupate formal şi neformal (la început de an) 12

Tabelul 3. Repartizarea populației ocupate pe tipuri de activități economice, persoane. 12

Tabelul 4. Date cantitative privind situaţia migranţilor 13

Tabelul 5. Situaţia populaţiei sărace. 15

Tabelul 6. Persoanele cu dizabilități, la începutul anului 2020. 16

Tabelul 7. Persoanele în etate, la începutul anului 2020. 17

Tabelul 8. Detalii privind nstituțiile de învățământ 17

Tabelul 9. Sectoarele (sub-sectoarele) de creștere și provocările asociate. 23

Tabelul 10. Agenţii economici după forma organizatorico-juridică, care activează în localitate. 24

Tabelul 11. Structura intravilanului localității 26

Tabelul 12. Necesitățile sectorului privat în domeniul terenuri și infrastructură. 26

Tabelul 13. Dinamica asigurării localităţii cu servicii edilitare. 28

Tabelul 14. Cadrul normativ-organizațional al APL. 28

Tabelul 15. Structura APL, în 2020, persoane. 29

Tabelul 16. Serviciile publice şi atribuțiile lor 30

Tabelul 17. Participarea comunităţii în cadrul proiectelor în ultimii 5 ani 31

Tabelul 18. Veniturile bugetului local, în perioada 2017-2020, mii lei 32

Tabelul 19. Structura cheltuielilor, executate în perioada 2017-2020, mii lei 32

1.          Introducere și rezumat executiv

1.1.        Fișa de rezumat PSM

Acest document reprezintă Strategia de Dezvoltare Comunitară (în continuare SDC) a satului Selemet pentru perioada anilor 2020 – 2025. Strategia a fost elaborată cu suportul Grupului de Lucru pentru Planificare Strategică (în continuare GLPS) constituit prin Dispoziția primarului s. Selemet nr. 3 din 30.01.2020, cu asistența tehnică și metodologică din partea consultanților Institutului de Dezvoltare Urbană, în cadrul Programului Comunitatea Mea implementat de IREX și finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Conținutul acestui material ține de responsabilitatea GLPS și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americiii.

Strategia a urmărit realizarea analizei situației existente, elaborarea viziunii, obiectivelor strategice și planului de acțiuni pentru perioada 2020-2025, mecanismului de monitorizare și evaluare, precum și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte ale Strategiei.

Strategia pune în valoare punctele forte ale satului și se bazează pe potențialul socio-uman, dezvoltarea economiei locale, servicii publice, instituțiile infrastructurii educaționale, culturale, sociale și de afaceri precum și pe capacitatea autorităților publice locale și structurilor societății civile privind asumarea responsabilității pentru procesul de dezvoltare locală.

Principiile care stau la baza elaborării documentului sunt: (i) promovarea unei guvernări locale eficiente și responsabile; (ii) promovarea unui proces decizional participativ și (iii) promovarea principiilor dezvoltării durabile la nivel local.

1.2.        Contextul național și regional

SDC reprezintă principalul document de dezvoltare a localității, fiind un document complex, elaborat printr-un larg parteneriat, care are la bază documentele de programare locală: (Planul de Dezvoltare Economică Locală 2020-2021), raională (Programul de dezvoltare social-economică a raionului Cimșlia (2016-2020)), regională (Strategia de dezvoltare regională Sud (2016-2020 și strategii regionale sectoriale) și națională (Strategia națională de dezvoltare ”Moldova 2030”, strategii sectoriale de dezvoltare) și supra-naționale (Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, Strategia UE pentru Regiunea Mării Negre 2020-2030).

1.3.        Comisia și echipele PSM

Prezentul document reprezintă Strategia de Dezvoltare Comunitară a satului Selemet pentru anii 2020-2025, elaborată într-un mod participativ, conform Manualului de utilizarea a APSL elaborat de programul USAID / Comunitatea Mea (CM) Moldova.

Strategia de Dezvoltare Comunitară reprezintă un document de politică publică, care va ghida acțiunile Administrației Publice Locale, în strânsă cooperare cu mediul asociativ, sectorul economic și instituțiile publice de nivel local, în următorii 5 ani, în vederea asigurării unui proces continuu şi coerent de dezvoltare a localității.

Pentru elaborarea strategiei a fost creat un grupul de lucru, componența căruia a fost aprobată prin Dispoziția primarului nr.3 din 30.01.2020, după cum urmează:

Tabelul 1. Componența grupului pentru planificare strategică

Consultanți în planificare strategică, Institutul de Dezvoltare Urbană

Guțuțui Veaceslav, Meleșteanu Ion, Burcă Ana.

1.4.        Aprobarea consiliului local

Strategia a fost aprobată prin prin Decizia Consiliului Local Selemet nr. 7/5 din 27 iulie 2020.

2.          Introducere în planificarea strategică

2.1.        Dezvoltarea metodologiei de pregătire a strategiei

Prezentul document a fost elaborat cu scopul de a impulsiona procesul de dezvoltare socio-economică a localității pe perioada 202-2025, de a stabili repere clare pentru conjugarea efortului comun al membrilor comunității (inclusiv din Diasporă) și cu atragerea diferitor parteneri, direcționat spre îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilă.

Metodologia de lucru a respectat logica elaborării unei strategii:

• Diagnosticul teritoriului, bazat pe datele existente și realizat cu implicarea parților interesate (administrația publică, mediul de afaceri, societatea civilă instituțiile publice din teritoriu) și a responsabililor pe domenii. Această analiză, ce conține o dimensiune tematică, dar și una integrată, a servit drept material de lucru în cadrul grupurilor de lucru: economic, social-educațional, mediu, infrastructură, administrație publică.
• Analiza SWOT – instrument de analiză a potențialului de dezvoltare a satului, evidențiază punctele tari și slabe, oportunitățile și amenințările rezultate din diagnosticul teritoriului pe baza unui proces participativ al părților interesate (grupuri de lucru sectoriale, interviuri, ateliere de lucru, focus grup-uri, dezbateri cetățenești).
• Strategia conține viziunea, obiectivele generale și specifice de dezvoltare și principalele direcții strategice de dezvoltare ale satului. Acestea sunt măsurabile în termeni de timp, relevanță și rezultate concrete.
• Planul de acțiuni 2020 – 2025 conține acțiunile concrete de întreprins pe termen scurt și mediu pentru atingerea obiectivelor specifice de dezvoltare stabilite în Strategie.
• Mecanismul de monitorizare și evaluare include elementele de bază pentru a crea sistemul de verificare, monitorizare, evaluare și raportare a progreselor realizate în implementarea Strategiei.

În același context, metodologia de elaborare a asigurat caracterul participativ și transparent al acestui document prin organizarea de interviuri, chestionare, ateliere de lucru, focus grup-uri, training-uri, grupuri de lucru sectoriale, consultări și audieri publice în fazele esențiale de elaborare, pentru exprimarea nevoilor și aspirațiilor tuturor categoriilor sociale. Au fost respectate principiile egalității și echității de gen, incluziunii și reprezentativității tuturor grupurilor din cadrul comunității (criterii de vârstă, sex, etnie, apartenență religioasă, categorii vulnerabile, etc.). De asmenea, au fost realizate chestionări și interviuri cu băștinașii plecați în afara localității (în țară și peste hotare), asigurând astfel participarea Diasporei la elaborarea prezentului document.

Pe baza planului de acțiuni, vor fi elaborate planuri anuale de activități la nivelul Consiliului local și a Primăriei.

2.2.        Cadrul juridic și instituțional privind dezvoltarea comunitară

Strategia de Dezvoltare Comunitară a satului Selemet pentru anii 2020 – 2025 reprezintă un document de planificare strategica integrată la nivel local, un mijloc esențial pentru factorii de decizie, pentru părțile interesate și, nu în ultimul rând, pentru cetățeni, unde sunt identificate cele mai bune soluții pentru creșterea calității vieții pentru o dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung în comunitate.

Strategia a fost elaborată cu suportul de Grupului de Lucru pentru Planificare Strategică (în continuare GLPS) constituit prin Dispoziția primarului s. Selemet nr. 3 din 30.01.2020, cu asistența tehnică și metodologică din partea consultanților Institutului de Dezvoltare Urbană, în cadrul Programului Comunitatea Mea implementat de IREX și finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Conținutul acestui material ține de responsabilitatea GLPS și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americiii.

2.3.        Informații generale despre comunitate

Selemet este un sat din raionul Cimișlia, de dimensiuni medii, care se întinde pe o lungime de 7 km, cu o lăţime de 3,5 km şi cu o suprafață de intravilan 460 ha. Este traversat de râul Schinoasa pe o lungime de 7 km. Satul este situat în partea de sud a Republicii Moldova, între două dealuri. Localitatea se află la 50 km sud-est de oraşul Tighina şi 60 km de oraşul Chişinău.

Localitatea a fost fondată în anul 1766. Numărul total al populației alcătuieşte 4174 persoane, dintre care 2244 – femei (53,7%) și 1930 bărbați  (46,3%). Fondul locativ  constituie 102 900 m2.

Conform cadastrului funciar, suprafaţa totală a fondului funciar din sat înregistra 6191,55 ha, inclusiv intravilanul localității 415,5 ha.

Lungimea celor 57  străzi şi drumuri din localitate constituie 27 km. În localitate activează 12 agenţi economici, preponderent în sectorul agricol și comerț.

Adresa juridică  – MD 4116, Republica Moldova, r-ul Cimişlia, s. Selemet.

3.          Profilul și analiza comunității

3.1.        Caracteristici geografice și de mediu

Poziționarea geografică | Satul Selemet este amplasat în partea de sud a Republicii Moldova, fiind situat între două dealuri, pe ambele părţi ale rîului Schinoasa, la 50 km sud-est de oraşul Tighina şi 60 km de oraşul Chişinău. Distanţa până la centrul raional Cimişlia este de 12 km. La nord s.Selemet este delimitat cu teritoriul primăriei Satul Nou, la sud cu teritoriul primăriei satului Mihailovca, la vest cu teritoriul primăriei Cimişlia.

Conform cadastrului funciar la data de                         01.01.2011, suprafaţa totală a fondului funciar din sat înregistra 6191,55 ha, inclusiv intravilanul localității 415,5 ha.

Istoric  | Potrivit unei legende, pe care bătrânii o transmit, denumirea satului  provine de la “Salamat” – numele fetei unui bogătaş turc, care a stăpânit cândva locurile de prin împrejurimi. Într-o  zi s-a abătut o apă mare care a înecat totul în cale, moşierul a reuşit să fugă însă fiica sa “Salamat” a nimerit sub valuri. Bogătaşul a trimis înapoi slugi ca s-o salveze însă nimeni din acei oameni nu s-a mai întors la stăpân. După aceea toţi au început să zică: „Mă duc la Salamat”, adică acolo unde s-a înecat fiica de moşier. Cu timpul denumirea satului se pronunța diferit, până când oamenii au început să-i zică „Selemet”.

Satul Selemet este fondat în anul 1766. Între satul Selemet şi Satul Nou trece „Valul lui Traian” construit prin anii 105-110 era noastră.

Prin sat trece calea ferată Chişinău-Reni construită prin 1870. În 1874 a fost construită biserica „Sfântul Dumitru”, care a activat fără întrerupere (Hramul satului se sărbătorește pe data de 8 noiembrie). Ceva mai tîrziu şi anume în 1893 a fost construită şi deschisă o şcoală, edificiul căreia a fost utilizat pănă în 1983 cînd a fost dată în exploatare o şcoală de tip nou cu 1628 de locuri. Din toate timpurile ocupaţia de bază  a locuitorilor a fost vităritul şi agricultura.

În martie 1949 pe baza gospodăriilor agricole mici s-a format colhozul. Pe parcursul anilor 1949-1992 această gospodărie a înregistrat performanţe devenind cea mai profitabilă  unitate din raionul Cimişlia. În aceşti ani s-a construit şcoala de cultură generala,  casa de cultură cu 700 de locuri, grădiniţa de copii de 360 de locuri, baia publică etc. În 1994 gospodăria se divizează  ca mai apoi să se formeze 4 unităţi economice cu profil agricol.

3.1.1.           Caracteristici fizico-geografice

Suprafața satului este de 6191,55 ha. Arealul teritorial-administrativ dispune de resurse naturale relativ reduse.

Din suprafața totală a terenurilor agricole de 4723,87 ha, 0,5% o constituie terenuri degradate şi supuse eroziunii. Suprafața intravilanului satului constituie 415,50 ha. Circa 1050 ha (17 %) de terenuri sunt formate din pășuni, pajiști și păduri ceea ce creează premise pentru dezvoltarea sectorului zootehnic (bovine), producerea masei lemnoase, colectarea plantelor medicinale. APL dispune de terenuri de rezerva de 20 ha, care pot fi vândute sau închiriate antreprenorilor.

Pentru o utilizare eficientă a terenurilor și spațiilor proprietate APL este necesară o inventariere a acestora și un management  respectiv.

Bazine acvatice  | Pe teritoriul satului curge râul Sculeanca cu lungimea de 5 km. Satul dispune de 2 iazuri cu o suprafață totală de 39,75 ha, 7 fântâni arteziene şi 56 fântâni de mină. Debitul de apă potabilă de care dispune localitatea nu este suficientă pentru îndestularea cerințelor zilnice. În mediu, pe cap de locuitor zilnic revine circa 60-70 l de apă, media pe republică fiind de circa 100 l. În anii secetoși, majoritatea fântânilor satului seacă. În partea de jos a satului apa din fântâni este poluată. Din aceste considerente revitalizarea sistemului de apeduct şi construirea unor noi porțiuni este o probleme prioritară pentru localitate.

3.1.2.           Planificare spațială

Localitatea nu dispune de un Plan Urbanistic General. Conform primăriei, satul este împărțit convențional în 4 părți.

3.1.3.           Resurse naturale

Arealul teritorial-administrativ dispune de resurse naturale relativ reduse. Fondul funciar este   comparativ cu alte localităţi rurale.

Suprafaţa totală a fondului funciar atribuit localităţii constituie 6191,55 ha, inclusiv 3124,59,38 ha de teren arabil, 577,72,45 ha de terenuri ocupate cu plantaţii multianuale, 726,11 ha cu păşune, plantaţii forestiere – 1062,79 ha,  39,75 ha sub ape , intravilan-460,68 ha,alte terenuri – 199,91 ha.

3.1.4.           Factorii de poluare a mediului

Calitatea aerului. În satul Selemet volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, reieșind din faptul că pe teritoriul satului nu există depozite de îngrășăminte și pesticide, nu au fost construite benzinării.

Principalele surse de poluare a mediului constituie transportul auto, gunoiștile neautorizate,  arderea tuturor tipurilor de combustibil în gospodăriile personale, arderea ilegala a miriștii și deșeurile de la animale din gospodăriile personale.

Calitatea solului. Principalul factor de degradare a solurilor este eroziunea. Activitatea economică a condus la intensificarea proceselor de degradare a terenurilor și învelișului de sol. Reducerea exagerată a aplicării îngrășămintelor conduce la epuizarea conținutului de elemente fertile în soluri și la scăderea productivității terenurilor. Practica agricolă demonstrează că, capacitatea de producție și recoltele cresc prin utilizarea tehnologiilor avansate, mașinilor și uneltelor perfecționate, utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor, efectuarea lucrărilor de irigare, desecare, drenare, de prevenire și combatere a eroziunii solului, etc. Nerespectarea acestor cerințe duce la micșorarea roadelor și degradarea  stratului fertil a solului-humusul.

În localitate sunt proprietari de terenuri agricole care utilizează tehnologii avansate de producere agricolă, folosind diverse chimicale, pesticide, ceea ce respectiv influențează asupra calității solului. De asemenea impact semnificativ are arderea miriștilor.

Calitatea apei potabile. Analiza apei din fântânile satului, iaz, râu efectuată în anul 2016 de către Centrul de sănătate Cimişlia, a scos în evidență faptul că apa potabilă a 72% din fântânile supuse analizei are un procent înalt de nitrați, nitriți și urme de amoniac ce întrec cotele admisibile. Analizele repetate efectuate, au demonstrat că apa potabilă din fântânile localității nu s-a îmbunătățit.

Gestionarea deșeurilor, ca și în majoritatea localităților din republică, este o problemă existentă și la Selemet. Deși, la inițiativa primăriei s. Selemet, a fost creat și dotat serviciul intercomunitar de salubrizare pentru 8 localități din raionul Cimișlia, transportarea și depozitarea deșeurilor este realizată nesatisfăcător.

Iresponsabilitatea locuitorilor față de mediul  înconjurător, cu părere de rău a dus la crearea a câtorva gunoiști neautorizate în extravilan, unde gunoiul este aruncat în mod arbitrar. Nu se efectuează diguirea și compostarea gunoiului. Atitudinea iresponsabilă a locuitorilor față de amenajarea gunoiștii și depozitarea gunoiului în locuri interzise (margini de drum, malurile râului și a iazurilor, pe pășuni, în păduri) contribuie la crearea unor focare de infecție cu influență asupra sănătății locuitorii și cu grav impact asupra mediului înconjurător.

3.2.        Demografie

3.2.1.           Resurse umane

Populația totală a satului Selemet la 01.01.2020 a fost de 4174 de locuitori, dintre care 1930 (46,2%) bărbați și 2244 (53,8 %) femei.

Figura 1. Evoluția natalității în 2017-2019

În perioada analizată (2017-2019) numărul populației a rămas constant. Reieșind din evoluția populației în anul 2019, s-a înregistrat un spor natural negativ, mortalitatea (45 persoane) depășind de două ori natalitatea (23 persoane). Față de anul 2018 natalitatea a scăzut cu 39 %, iar mortalitatea a rămas aceeași. În satul Selemet, la fel ca și în toată țara, se înregistrează un proces de îmbătrînire sporit, cauzat de o natalitate scăzută.

Figura 2. Dinamica populației în vârsta aptă de muncă în 2017-2019

La începutul anului 2019, în satul Selemet ponderea cea mai mare o dețineau persoanele în vârstă aptă de muncă (15-56/61) și anume 66,1%. Mai mult de jumătate din populația satului este aptă de a munci și de a contribui la dezvoltarea locală. Restul populației sunt persoanele sub vârsta aptă de muncă (17,5%) și peste vârsta aptă de muncă (16,2%).

Satul Selemet în ultimii ani (2017-2019) s-a confruntat cu creșterea numărului locuitorilor cu vârsta 57/62+ ani, se constată că satul se

confruntă cu proces de îmbătrânire a populației. În anul 2017 persoane peste vârsta aptă de muncă erau cu 23 % mai puține decât în 2019.

Populația în vârsta aptă de muncă pe perioada anilor 2017-2019 a fost într-o continuă descreștere. În anul 2019 față de 2017 se observă o descreștere cu aproximativ 9%. Conform datelor demografice a localității, copiilor cu vârstă preșcolară le revine o pondere de doar 1,3 % (55 copii) din totalul populației, iar copiilor de vârstă școlară (7-18 ani) aproximativ 5%, unul din factorii care generează astfel de indicatori scăzuți, este natalitatea redusă.

Tabelul 1. Dinamica populației după genuri

Sursa: Primăria localității

3.2.2.           Forța de muncă

Aspecte ocupaționale: În perioada analizată (2017-2019) numărul populației economic active a rămas neschimbat și constituie 2608 persoane (62,4%), dintre care 23 % o reprezintă populația care este angajată în câmpul muncii. Ponderea populației inactive este 11,2%.

Tabelul 2. Numărul populaţiei ocupate formal şi neformal (la început de an)

Sursa: Primăria localității

Circa 10 % din populației este antrenată în agricultură, cca 1,5% în comerț, la fel și în învățământ (1,5%). Restul 47% din totalul persoanelor economic active activează în administrație publică, sănătate și asistență socială și alte tipuri de activități. Ocupațiile ce se regăsesc în rândul populației sunt agricultura, comerțul, zootehnia, apicultura, producerea produselor lactate, preparea şi livrarea produselor alimentare la evenimente.

Tabelul 3. Repartizarea populației ocupate pe tipuri de activități economice, persoane

Sursa: Primăria localității

3.2.3.           Profilul migraționist

În satul Selemet, în ultimii 5 ani, numărul persoanelor plecate la muncă în afara localităţii a fost în creştere. În prezent, fiecare a patra  persoană din localitate se află la muncă în afara localităţii.

Din 1 180 de migranţi, majoritatea sunt migranţi oficiali (83,47%), fiind de regulă migranţi permanenţi- 71%. În structura pe sexe, predomină femeile (55%). Față de anul 2019 numărul migranților a crescut cu 84 de persoane. De cele mai multe ori bărbații activează peste hotare în domeniul construcțiilor sau fac studii, iar femeile în domeniul de îngrijre pentru bunăstarea persoanelor în etate, la munci agricole sezoniere. Totodată sunt cca 280 de persoane vârstnice (majoritatea de vârstă pensionară), care au grijă de copiii migranţilor.

Astfel, din cauza migrației un număr impunător de copii (180 de copii şi elevi) sunt lipsiți de grija părintească și sunt crescuți de bunei sau rude. Acest grup de oameni au nevoi specifice, cum ar fi: venituri reduse, sănătate precară, necesitatea de servicii sociale la domiciliu, nepoții în grijă acestora.

Tabelul 4. Date cantitative privind situaţia migranţilor

Sursa: Primăria localității

Țările principale de destinație, ca pondere, din numărul celor plecaţi, sunt:

• Italia – 44.1%
• Federația Rusă –7%
• Portugalia –2%
• Irlanda – 2%
• Germania –2 %
• Franța – 2.7 %
• Altele (20 ţări) –9%

Consecințele procesului migraționist sunt în mare parte negative, acesta afectează atât localitatea cât și fiecare persoană în parte.

În baza unor interviuri şi chestionări desfăşurate în cadrul proiectului PNUD/MiDL din ferbruarie-martie 2020, prin intermediul APL Selemet şi Asociaţiei Baştina Selemet, au fost colectate mai multe informaţii privind fenomenul migraţionist, care au permis formularea unor concluzii. Majoritatea celor chestionaţi au fost din ţările UE.

Astfel, conform interviurilor realizate, creşterea numărului de persoane plecate la muncă în afara localității este explicat în mare măsură prin: 1) lipsa locurilor de muncă şi salariile mici; 2) calitatea serviciilor: lipsa canalizării, iluminatul stradal, care nu acoperă teritoriul întregii localităţi, casă de cultură necesită reparaţii; 3) starea nesatisfăctoare a infrastructurii fizice, în primul rând a drumurilor locale; 4) îmbătrânirea populaţiei. Pentru a soluţiona aceste probleme, persoanele migrante consideră necesară intervenţia statului, dar şi implicarea băştinaşilor la proiecte şi dechiderea de locuri de muncă.

Principalele provocări ale activiţii APL, precum şi a altor instituţii publice locale, a dezvoltării locale ţin de lipsa unei farmacii, a serviciilor medicale spitaliceşti.

Potenţialul de dezvoltare a localităţii, în viziunea Diasporei ţine de aplicarea la diferite proiecte, la dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu ambasade şi alţi partneri internaţionali, la transformarea satului Selemet într-o localitate europeană modernă.

Persoanele chestionate așteaptă de la APL susţinerea localnicilor, modernizarea localităţii și dezvoltarea infrastructurii, diverificarea fomelor de comunicare în regim on-line.

Localnicii au o atitudine pozitivă asupra fenomenului de migraţie, majoritatea din ei au păreri bune şi foarte bune despre migranţi. Acest fapt este demonstrat prin realizarea unui număr impunător de proiecte şi iniţiative de dezvoltare a comunităţii, în diferite domenii, cu susţinerea localnicilor şi emigranţilor. Migrația cetăţenilor se asociază cu diferiţi factori: bunăstarea materială, grija față de familie, bunătate şi implicare, calitatea ridicată a vieţi, prosperitate economică.

Majoritatea celor chestionaţi au apreciat bine şi foarte bine, gradul de mulţumire despre cum arată şi se dezvoltă localitatea în prezent. Aceasta se datorează că APL Selemet şi Asociaţia de băştinaşi Baştina Selemet au realizat mai multe proiecte cu susţinerea diferitor parteneri pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor publice şi a infrastructurii locale.

Gradul de satisfacţie privind serviciile Primăriei s-a împărţit în mod egal: între bun şi foarte bun. Majoritatea celor intervievaţi au încredere în actele elaborate de Primărie şi Consiliul Local. Totodată majoritatea din ei au specificat că sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi privind interacţiunea lor cu instituţiile locale şi Primăria. Aceasta denotă că în localitate există un partneriat neformal între diferite instituţii, care permite prestarea serviciilor publice la nivelul aşteptărilor cetăţenilor.

Băştinaşii-migranţi apelează la serviciile Primăriei pentru eliberarea de certificate şi adeverinţe, achitarea impozitelor şi taxelor. Apelează şi la sfaturile primarului. Migranții doresc ca personalul Primăriei, care este unul profesionist, să continuie la fel şi permanent să se perfecţioneze, prin vizite de studiu şi cursuri de instruire.  Astfel, așteptările în general sunt bune. Majoritatea băştinaşilor utlizează pagina de Facebook a Primăriei, destul de des (permanent sau la câteva zile).

Cea mai mare parte a băştinaşilor ar dori să se implice în procesul decizional local. Iar o jumătate din cei intervievaţi au fost implicate în activitățile asociației de băştinaşi.

De serviciile Primăriei, băştinaşii au beneficiat ca perioadă de timp, în mod diferit, în funcţie de necesităţi şi perioada de aflare acasă.

Totuși migrația își are și latura ei pozitivă, din cauza veniturilor foarte mici la locul de baștină, multe familii reușesc să supraviețuiască datorită câștigurilor obținute pste hotare. O mare parte din remitențe sunt orientate pentru consumul curent și o mică parte sunt utilizați la crearea sau întreținerea unei afaceri.

Astfel în ultimii ani din banii câștigați peste hotare au fost inițiate următoarele afaceri de familie:

Activităţi  comerţ şi servicii |

• SRL”Rodinic-Service” – disco-bar, piscină (manager Prodius Nicolae, migrant Germania)
• ÎI ”Prodius Ion” – comerţ (materiale de construcţie), diverse servicii tehnice (manager Prodius Ion, migrant Germania;
• ÎI ”Rusu Ana” – servicii de alimentaţie publică şi ceremonii (manager Rusu Ana, migrant Rusia).
• GŢ Dulap Valentina – agricultură (administrator Dulap Alexandru).
• La fel sunt înregistrate cazuri cînd migranții au contribuit financiar la soluționarea anumitor probleme locale, în diverse domenii:

Activităţi sportive şi agrement | Utilaj şi echipament sportiv pentru echipa de fotbal „Spartanii-Selemet”, Secţia Lupte Libere, Gimnaziu, Grădiniţa de copii de la diferiţi băştinaşi din Germania şi Federaţia Rusă.

Activităţi socio-economice

Ajutoare în formă de dulciuri, fructe, jucării, îmbrăcăminte, utilaj tehnic, construcţia gardului şi instalarea porţii la Cimitirul Vechi, poarta de la Cimitirul Nou, răstigniri, punţi, construcţia unei porţiuni de drum în varianta albă.

Activităţi voluntare| Participare în lucrările de salubrizare şi amenajare a localităţii (în perioada lunii august – luna de vacanţă pentru migranţi), participarea la implementarea proiectelor locale (munca de voluntariat şi co-finanţarea proiectelor).

3.3.        Servicii sociale

3.3.1.           Caracteristicile grupurilor vulnerabile

Populația săracă | La începutul anului 2020 în satul Selemet existau 158 de familii sărace, 21 de familii cu mai mult de 3 copii și 14 familii monoparentale (conduse de femei).

Categoria populației sărace în s. Selemet constituie 3,6% din numărul total al locuitorilor satului, ponderea cea mare o dețin femeile, urmate de vârstnici şi bărbați. Persoanele în etate si persoanele cu dizabilități, au preponderent venituri din gospodăriile agricole individuale, practică o agricultură de subzistentă si participă foarte puțin la schimburile comerciale. În localitate se atestă un număr sporit de gospodării casnice părăsite – 218 sau 14,5% din totalul celor existente

Tabelul 5. Situaţia populaţiei sărace

Sursa: Primăria localității

Principalele cauze ale sărăciei sunt specifice majorității localităților rurale din republică: venitul familiei nu corespunde cheltuielilor elementare de întreținere, salariile şi pensiile sunt mizere.

Persoane cu dizabilități  | Numărul de persoane cu grad de invaliditate este considerat a scăzut (181 persoane), sub 5% şi constituie 4,3% din populație, inclusiv 10 copii. Majoritatea din aceste persoane sunt de genul masculin – 60,2%. În structura de dizabilităţi, cea mai mare pondere o au persoanele cu dizabilități fizice (90 de persoane sau 49,7% din total), urmate de persoanele cu dizabilităţi medii, capabili pentru activităţi, fără ajutorul extern – 34 de persoane. Lipsa de acces pentru scaune cu rotile la instituțiile publice, magazine creează obstacole pentru obținerea unor servicii elementare. Condițiile sanitar-igienice în care trăiesc ei sunt nesatisfăcătoare. Indemnizațiile pe care le primesc, media indemnizației pe localitate este de 600-700 lei lunar, nu acoperă nici strictul necesar de cheltuieli. Majoritatea sunt în incapacitate de muncă. De menționat că asistenții sociali sunt receptivi la necesitățile lor şi autoritatea publică locală se implică după posibilitate în soluționarea problemelor lor.

Tabelul 6. Persoanele cu dizabilități, la începutul anului 2020

Sursa: Primăria localității

Procesul de incluziune a acestora în societate este în derulare, deoarece vizează schimbarea unei mentalități, si este unul de durată si care trebuie abordat prin activități constante si consecvente.  Motivul pentru care persoanele cu dizabilități nu se bucură de acces comun, cu celelalte persoane, la spațiul public este pentru că acestora nu le este oferită o distribuire uniformă în societate, ci sunt sprijinite doar de anumite instituții.

Minorități etnice/lingvistice | În localitate nu sunt atestate careva minorităţi etnice.

Minorități religioase | Populația localităţii este constituită 97,6% din creștini ortodocși, care frecventează cu regularitate, în proporție de 25-30% biserica creștin-ortodoxă „Sf. Mare Mucenic Dimitrie”, cu hramul care se sărbătorește la 08 noiembrie de Sfântul Dimitrie.

Ca minoritate religioasă pe teritoriul localității conviețuiesc cca 100 persoane de religie baptistă (40 de familii), ceea ce constituie 2,4% din populație. În localitate nu au fost înregistrate conflicte religioase. Persoanele de confesiune baptistă susțin că nu au remarcat fapte de discriminare, unii din ei fiind antrenați în instituțiile publice, iar câţiva din ei sunt apicultori. Comunitatea a apărut la începutul anilor 2000. Persoanele de confesiune baptistă în preajma sărbătorilor de iarnă organizează campanii de ajutorare a bătrânilor şi a famiilor cu mulţi copii.

Persoane în etate | Persoanele în etate reprezintă una din cea mai vulnerabilă categorie socială existentă în localitate, majoritatea dintre care trăiesc în sărăcie. Cu regret este evidenta îmbătrânirea populației, ca rezultat al scăderii natalității și migrației tinerilor. Persoanele in etate reprezintă 3,6% din populație, dintre care 65% sunt femei. Majoritatea persoanelor din categoria dată dețin un teren agricol, pe care-l îngrijesc pentru a-şi asigura existența.

Această categorie a populației se confruntă cu probleme economice grave, cum ar fi: lipsa de surse financiare pentru procurarea lemnelor şi a carburanților de foc. Un sprijin important este funcționarea  cantinei sociale, unde  se alimentează 40 de persoane. Deși pensiile au fost majorate, acestea nu acoperă coșul minimal de consum şi cei mai mulți dintre ei necesită acordarea ajutoarelor materiale. Efectiv această stare de lucruri nu diferă mult de la un an la altul.

Tabelul 7. Persoanele în etate, la începutul anului 2020

Sursa: Primăria localității

Situația social-economică şi nivelul de trai scăzut au influențat negativ asupra nivelului de trai al populației. În general populația satului se confruntă de următoarele problemele: starea economică precară, sporul natural scăzut, pensii mici, potențialul redus al administrației publice locale de a ajuta categoriile social-vulnerabile.

3.3.2.           Servicii sociale

Satul Selemet, precum şi toate localitățile din republică, are tradiții frumoase în ceea ce privește educația copiilor, care mențin nivelul moral şi spiritual al comunității în general. Sistemul educațional existent în localitate este diversificat, find reprezentat de următoarele niveluri:

• Preșcolar (grădiniță de copii), cu o capacitate de 121 copii, frecventează 125 copii, fiind suprasolicitată
• Primar/Secundar (gimnaziu, cu o capacitate de 800 elevi, frecventează 207 elevi
• Artistic (şcoala de muzică), cu o capacitate de 90 elevi, frecventează 83 elevi.

Obiectul major al procesului educațional este formarea şi pregătirea copiilor pentru viață şi activitate într-o societate democratică, precum şi adaptarea lor la condițiile mereu schimbătoare ale societății.

Tabelul 8. Detalii privind nstituțiile de învățământ

Sursa: Primăria localității

Educația preșcolară | Educația preșcolară în satul se realizează în cadrul grădiniței de copii „Luminiţa”. Grădinița este amplasată în centrul satului şi are o capacitate de 121 locuri, este frecventată în mediu de 125 copii, ceea ce constituie 100%.

Corpul didactic al grădiniței este constituit din 8 persoane, personalul auxiliar 15 persoane, fiind suficient pentru asigurarea bunei funcționări a instituției. Vârsta medie a angajaților grădiniței constituie 40 ani. Instituția dispune de 5 grupe şi 2 blocuri.

Caracteristicile tehnice ale grădiniţei

• Anul înființării: 1984
• Capacitatea: 121 locuri
• Suprafață totală: 730,6 m². Suprafață utilizată: 730,6 m²
• Starea generală tehnico-edilitară este una buna. Necesită reparație cosmetică.
• Aprovizionarea cu apă. Apă este rece și caldă, se livrează permanent.
• Canalizarea este locală, cu sistem de evacuare, dar care este insuficient.
• Sistem de încălzire. Sistem de încălzire pe cazan lemne-cărbune, se preconizează trecerea la sistemul de gaze.
• Acestea sunt în amplasate înăuntru. Veceurile sunt separate pentru băieți și fete.
• Accesibilitatea în instituție: există un drum în stare satisfăcătoare, pe drumul central al satului. Ușile nu sunt adaptate pentru persoane cu cărucior. Transportarea copiilor nu este asigurată.

Învățământul primar și secundar general | Învățământul primar și gimnazial se realizează în cadrul Gimnaziului „Sergiu Coipan”. Gimnaziul poartă numele ofiţerului de poliţie, băştinaşului s. Selemet, Sergiu Coipan, cavaler al Ordinului Ștefan Cel Mare și Ordinului Meritul Civic postmortem, mort la 29 martie 2005, în timpul reținerii a doi infractori periculoși. Prima şcoală a fost fondată în 1956, în această clădire acum se află primăria localităţii. În 1982 este construită o şcoală nouă, în care în prezent se află gimnaziul.

În gimnaziu învață 207 de elevi. Gimnaziul activează într-un schimb de la ora 08.00 până la 14.00. La gimnaziu învaţă 207 elevi: 95 fete şi 115 băieţi. Gimnaziiul dispune de 15 săli de clasă, o sală de sport, ospătărie şi o clasă cu 16 calculatoare. În liceu lucrează 19 de cadre didactice, majoritatea având studii superioare. Vârsta medie a profesorilor este de 50 de ani. Gradul de școlarizare constituie 99.9%, al calității – 63,5%, al reușitei- 99,76%, promovabilitatea – 100%. Nota medie de însușire constituie 7,45.

La gimnaziu se organizeaz diferite activităţi extrașcolare şi cercuri:  teatrul de păpuși, clubul de dezbateri, suvenir Moldovenesc. În gimnaziu funcţionează Consiliul elevilor.

Caracteristicile tehnice ale gimnaziului

• Anul înființării: 1982
• Capacitatea proiectată: 800 locuri, utlizată în proporție de 25,9%
• Suprafață totală: 6 859 m. Suprafață utilizată: 1 695 m²
• Starea generală tehnico-edilitară este una buna. Necesită reparație: consolidarea pereţilor, sistemului de încălzire pe gaze.
• Aprovizionarea cu apă. Apă este rece, dar se livrează cu întreruperi.
• Canalizarea este locală.
• Sistem de încălzire. Sistem de încălzire există pe cazan, dar este uzat.
• Acestea sunt în amplasate înăuntru. Veceurile sunt separate pentru băieți și fete.
• Accesibilitatea în instituție. Are un drum în stare nesatisfăcătoare, iar ușile nu sunt adaptate pentru persoane cu cărucior. Transportarea elevilor nu este asigurată.

Învățământul artistic | Învățământul artistic se realizează în cadrul şcolii de muzică, fondată în 1963. La şcoală activează 13 persoane,  inclusiv 5 profesori. La şcoală învaţă 83 de elevi:  49 fete şi 34 băieţi.

Caracteristicile tehnice ale şcolii de muzică

• Anul înființării: 1963
• Capacitatea: 90 locuri, utilizată 83 de elevi
• Suprafață totală: 418 m2. Suprafață utilizată: 418 m2
• Starea generală tehnico-edilitară este una buna. Necesită reparaţie capitală: uşi, podea, veceuri, pardoseli interioare.
• Aprovizionarea cu apă. Apă este doar rece, se livrează permanent.
• Canalizarea este locală, cu sistem de evacuare.
• Sistem de încălzire. Sistem de încălzire pe cazan lemne-cărbune, se încălzește cu întreruperi.
• Acestea sunt în amplasate înăuntru. Veceurile sunt separate pentru băieți și fete.
• Accesibilitatea în instituție. Clădire cu un etaj, în trepte. Are un drum în stare satisfăcătoare, în imediata apropiere de drumul central al satului. Ușile nu sunt adaptate pentru persoane cu cărucior. Transportarea elevilor nu este asigurată.

În 2019, au fost realizate lucrările de reparație a acoperișului Scolii de muzică, executarea lucrărilor exterioare a Școlii de muzică, reparația tocului, construcția scărilor, lucrări de amenajare, donație din partea Organizației Umanitare Norge-Moldova, în sumă de 317 275 lei. 

Cultura | Căminul cultural din localitate a fost dată în exploatare în anul 1972. Dispune de o capacitate de 600 locuri. Starea tehnică a clădirii este nesatisfăcătoare, fiind necesară reparaţia capitală a acesteia, conform proiectului tehnic existent.

Căminul Cultural nu dispune de mijloace tehnice audio-vizuale, sistem de încălzire, mobilier nou. Manifestările culturale ce se desfășoară țin de sărbătorile tradiționale ale neamului şi sunt foarte atractive, dar organizarea lor necesită mijloace financiare care sunt insuficiente.

Este deja tradițional desfășurarea hramului satului, care se sărbătorește la data de 8 noiembrie, în cinstea Sfântului Dumitru.

În cadrul Căminului Cultural activează  6 colective artistice de copii şi sunt angajate 6  persoane.

Biblioteca publică: instituţia este situată în clădirea Casei de cultură, unde sînt repartizate 2 săli şi 1 depozit. Spaţiul folosit este de 292 m2, care se utilizează la 50 % din capacitate. În cadrul instituţiei sînt angajaţi 2 bibliotecari 1 angajat tehnic. Fondul bibliotecii îl constituie circa 11300 de cărţi. Necesităţile sunt legate de reparaţia capitală a încăperilor.

Spațiul rezervat bibliotecii este restrâns şi nu permite completarea fondului de carte şi crearea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității.

Muzeul localităţii este fondat în 1990, dat în exploatare în 1992 şi înregistrat la Ministerul Culturi. Muzeul dispune de peste 8 000 piese muzeale, unele din ele fiind unice pentru Republica Moldova. Muzeul este împărţit în mai multe secţiuni tematice. O mare parte din exponate au fost adunate încă din anul 1974. Cu ajutorul copiilor și a sătenilor s-au colectat obiecte vechi, prosoape, haine, obiecte casnice, obiecte de cîmp etc. Pe baza acestor obiecte în clădirea vechii școli s-a fondat muzeul. Fondatoarea muzeului este o localnică a satului dna Elena Televca care și în prezent îngrijește de muzeu. În fiecarea an dumneaei, colectează diferite obiecte care încă se mai păstrează la localnicii satului. Muzeul conține o colecție de prosoape fiecare cu istoria lui, care sunt povestite de ghidul muzeului.

Printre exponatele din muzeu, sunt prezente și urme a culturii sovietice, începând cu haine, cărți, slogane, care de fapt amintesc despre acea perioadă.

Spaţiul muzeului nu este amenajat conform actelor normative în vigoare, fiind necesară reparaţia capitală a acestuia: a acoperişului, instalarea sistemului de încălzire și ventilare.

Prin localitate trece Valul lui Trăian – monument istoric, care din lipsă de resurse nu sunt luate măsuri de protecție sau restabilire a monumentului.  Valul lui Train era rută  comercială şi cale de comunicare cu vechiul hotar al Imperiului Roman, ce va ademeni trecutul, prezentul şi viitorul prin o armonizare a segmentelor turistice regionale, inclusiv locale cu tentă economică şi stabilire de parteneriate durabile.

Localitatea este străpunsă de fortificațiile construite în secolul III, în timpul romanilor.

În anul 2012 a fost editată prima monografie a satului Selemet „Vatră de istorie – Vatră de memorie”, autor Elena Televca.

În Selemet există unicul bust din Republica Moldova a regelui geto-dac Burebista, monumente postbelice şi interbelice nominative după I, II război mondial.

Din 2015 a fost inițiat Festivalul „iProsop”, eveniment de valorificare şi promovare a artizanatului şi țesutului manual, folclorului, tradițiilor şi obiceiurilor din Zona Sud a Republicii Moldova, prin promovarea turismului şi a produselor locale. La acest festival s-a identificat un număr de participanți de 5 mii de persoane. De asemenea, localitatea se distinge prin activismul de organizare a evenimentelor culturale, dar  totodată și prin păstrarea tradițiilor și a datinei Ziua Diasporei, Hramul Satului, Crăciunul, Paștele etc. Mai mult, religia creștină ortodoxă joacă un rol semnificativ în viața localnicilor, fiind parte integratoare la majoritatea evenimentelor culturale.

Capitalul socio-cultural îl constituie și colectivele muzicale și de dans. În Selemet, reprezentative sunt colectivele „Mărunțica”și „Cununița”, ansamblul de fluieriști, meșterii populari, inclusiv și persoanele care țes și croșetează şi transmit tezaurul cultural a datinii moldovenești generațiilor tinere.

Toate aceste resurse importante, pot fi utilizate pentru diferite forme de turism în dezvoltarea unei imagini constante de a Descoperi Moldova Acasă la Tine, prin crearea unei rute cu destinaţii turistice nevalorificate în prezent.

De asemenea, una din modalitățile de valorificare a patrimoniului istoric este prin evenimente culturale, înscenări a evenimentelor ce au avut loc în acea perioadă. Împreună cu celelalte destinații, inclusiv din România și Ucraina pot fi organizate evenimente și festivaluri de promovare a patrimoniului istoric și cultural, cum ar fi festivalul iProsop și altele.

Ocrotirea sănătății | În Selemet activează oficiul medicilor de familie, cu o capacitate de 20 persoane/zi. Starea lui tehnică este medie, necesită dotare cu mobilier, tehnică medicală, reparație capitală a grupului sanitar. În cadrul centrului activează 5 pesroane, inclusiv 2 medici de familie. O ambulanța de la Cimi;lia ajunge în localitate timp de 25-30 minute.

Programul de activitate al instituțiilor medicale a raionului au avut ca obiectiv major consolidarea şi modernizarea continuă a sistemului de ocrotire a sănătății, coordonarea activităților organelor centrale şi locale în soluționarea problemelor de sănătate, organizarea şi eficientizarea activităților instituțiilor medicale, utilizarea rațională a resurselor umane şi a materialelor în scopul ameliorării sănătății populației.

Persoanele fără asigurări de sănătate sunt persoane apte de muncă fără loc de muncă cuprinși între 16-57 (62) ani. Motivele din care aceste persoane nu au asigurare medicală sunt neangajarea în câmpul muncii şi lipsa resurselor pentru procurarea poliței de asigurare, dezinteres în calitatea serviciilor medicale.

Accesul la tratarea bolilor cronice al populației din sat este moderat. Cazuri de îmbolnăvirii se înregistrează cel mai des la populația săracă. Între cazurile de morbiditate predomină afecțiunile aparatului cardiovascular şi digestiv.

Asistența medicală pre- şi postnatală sunt de calitate, persoanele sunt asistate de angajații oficiului medicilor de familie. Indiferența, lipsa mijloacelor financiare şi nepunerea la evidență reprezintă principalele cauze de care anumite persoane nu beneficiază la timp de asistența medicală.

Caracteristicile tehnice ale Oficiului Medicilor de Familie Selemet

• Tipul: ambulator, înfiinţat în 1952
• Capacitatea: 20 locuri
• Starea generală tehnico-edilitară este una buna. Necesită reparaţie..
• Aprovizionarea cu apă. Este apa rece şi caldă, se livrează permanent.
• Canalizarea este locală, cu sistem de evacuare.
• Sistem de încălzire. Sistem de încălzire pe cazan lemne-cărbune, se încălzește cu întreruperi.
• Sunt în în afara clădirii. Veceurile sunt separate bărbați/femei.
• Accesibilitatea în instituție. Clădire cu un etaj, cu trepte. Are un drum în stare nesatisfăcătoare. Ușile sunt adaptate pentru persoane cu cărucior.

Protecția socială | Protecția socială este o componentă a sistemului de protecție socială a raionului. În Selemet, un număr important de persoane asistate social beneficiază de ajutorul public.

În Selemet în anul 2019 au beneficiat de asistența socială:

• îndemnizație unică pentru nașterea copilului – 23 persoane
• îndemnizații pe motiv de sănătate / incapacitate de muncă – 1 persoane
• ajutor pentru perioada de iarnă – 167 persoane
• vizite de îngrijire la domiciliul – 16 persoane
• cantina socială – 50 persoane
• compensaţii pentru transport – 132 persoane
• servicii de socializare – 4 persoane
• alte servicii sociale – 33 persoane.

Beneficiile bănești exprimate în transferuri directe constituie unul din mecanismele protecției sociale şi în marea lor majoritate sunt plătite de la bugetul de stat se constituie din:

• Indemnizații pentru copii
• Alocații sociale
• Compensații de diferite tipuri
• Ajutoare bănești de la Fondul de Susținere Socială
• Alte prestații bănești
• Ajutoare sociale.

Serviciile sociale | În cadrul comunității pentru categoriile vulnerabile sunt oferite servicii de către următoarele instituții:

• Centrul social pentru copii cu dizabilităţi şi copii din familii social vulnerabile Aici sunt încadrați cca. 46 de adolescenți, implicați în diferite activități, sunt ajutați și ghidați să-și pregătească tema pentru acasă, să se dezvolte în permanență, fizic și intelectual. Tinerii dispun de o sală de calculatoare, de o sală de reabilitare, de bibliotecă și au toate condiții sanitare. Centrul a fost înfiinţat în 2013. Suprafaţa totală este de 145 m2.
• Biserica din localitate, care acordă consiliere şi ajutor material persoanelor vulnerabile din localitate.
• Cantina socială finanțată din sursele bugetului locali şi a diferitor donatori. La cantină sunt deservite persoane social-vulnerabile şi persoane în etate din localitate.

Numărul de persoane care au nevoie de servicii este în creștere, şi aceasta necesită acoperire financiară mai mare.

Activități pentru tineret şi sport | În localitate contingentul de tineri între vârsta de la 18 la 35 de ani numără aproximativ 370 persoane.

Manifestările pentru tineret includ organizarea manifestărilor cultural-sportive anuale, cu diferite prilejuri:

• Anul Nou, Crăciunul (Uratul, Colinde)
• Ziua Satului, Hramul Satului (diverse activități cultural sportive)
• Ziua Sportivului, Concursuri sportive raionale
• Ziua Națională a Limbii Materne
• Ziua îndrăgostiților
• Ziua internațională a femeilor – 8 Martie
• Întreceri sportive la fotbal
• Ziua Diasporei (în luna august).

Problemele principale cu care se confruntă tineretul din localitate sunt:

• Migrația tineretului la orașe şi plecarea la muncă peste hotarele țării.
• Lipsa sprijinului financiar pentru organizarea diverselor măsuri cultural-sportive.
• Stadionul public nu este amenajat cu mijloacele necesare pentru desfășurarea măsurilor sportive.

În localiate există stadionul satesc din localitate a fost dat în exploatare în anul 1995. Are o suprafaţă de 1,02 ha. Starea stadionului este satisfăcătoare. Este necesară reabilitarea întregii infrastructuri, inclusiv terenul pentru fotbal, terenurile pentru baschet şi cel de volei, tribuna pentru spectatori.

În sat activează echipa Spartanii Selemet, care se află în Divizia B a Campionatului naţional de fotbal. O parte din cheltuielile de întreţinere a echipei este suportată de băştinaşii plecaţi din localitate.

Culte | Localitatea dispune de o biserică creștin-ortodoxă cu hramul Sf. Dumitru, care regulat este frecventată de cca 70 persoane. Este un locaș pe o suprafață de 0,3 ha, ornamentat în stil vechi care prezintă o artă şi arhitectură a satului. Biserica a fost construită în 1874 şi a activat fără întrerupere. Biserica din Selemet a fost renovată în 2015 cu aportul parohului bisericii și a enoriașilor.

De asemenea pe teritoriul localității există o biserică baptistă de care beneficiază cca 100 de reprezentanți ai minorității religioase din comunitate. Reprezentanții minorității religioase viețuiesc pașnic in comunitate împreună cu toți locuitorii satului.

3.4.        Economia

3.4.1.           Dezvoltarea economică locală

Satul Selemet are economie locală subdezvoltată, unde lipsesc agenți economici orientați la creștere și predomină un pesimism și demotivare pronunțate. Totodată, renumitul Festival ”I-Prosop” care se desfășoară deja de o perioadă în Selemet așa și nu a reușit până în prezent să fie corelat suficient de bine cu economia locală și să aducă beneficii antreprenorilor locali, generând în mare parte doar costuri.

Pentru o dezvoltare economică locală sustenabilă și echilibrată, APL trebuie să contribuie la crearea la nivel local a unui mediu prietenos, previzibil, transparent și necorupt al  sectorului de afaceri. La moment,  APL, ocazional informează AE despre oportunități de finanțare, atât în cadrul întrunirilor, cât și prin intermediul rețelelor de socializare.

De asemenea, Asociația Obștească „Bastina”, care a derulat mai multe proiecte în domeniile educaţie, protecţie socială, DE, oferă  servicii de informare în domeniul deschiderii și dezvoltării afacerilor, care poartă caracter ocazional.

APL are  site-ul  oficial http://www.primariaselemet.com,  prin intermediul căruia comunică cu populaţia şi alţi actori interesaţi.  De asemenea, rețelele de socializare  sunt utilizate pentru comunicare, informare şi implicare la nivel comunitar.

În comunitate sunt mai multe sectoare economice care sunt necesare a fi consolidate din punct de vedere al asistenței de consultanță.

Tabelul 9. Sectoarele (sub-sectoarele) de creștere și provocările asociate

3.4.2.           Structura de afaceri a economiei locale și a domeniului de afaceri

Pe teritoriul satului Selemet sunt înregistrate 196 de  întreprinderi, dintre care  165 întreprinderi cu drept de persoane fizice (gospodării țărănești, întreprinderi individuale și patente).

Totuşi, un număr mult mai mic din ele activează şi prezintă rapoarte. Dinamica numărului acestor întreprinderi reflectă o creştere mică: de la 17 în 2015, la 21 de agenţi economici în 2019. Cea mai mare parte din ele sunt întreprinderi cu drept de persoane fizice (13 agenţi economici în 2019: întrperinderi individuale din comerţ şi servicii, gospodării ţărăneşti din agricultură).

Tabelul 10. Agenţii economici după forma organizatorico-juridică, care activează în localitate

Sursa: Primăria localității

3.4.3.           Sectorul agriculturii

Profilul economic dominant al satului Selemet a fost și rămâne a fi agricultura, practicată de un număr mare de gospodării agricole individuale. Gospodăriile agricole sunt preocupate în general de cultivarea cerealelor (porumb, grâu, floarea soarelui, mazăre), legume, struguri şi fructe.

În agricultură se constată o parcelare excesivă a terenurilor agricole, ceea ce împiedică aplicarea tehnologiilor performante și utilizarea rentabilă a tehnicii agricole.

În total în agricultură permanent muncesc doar 280 persoane, inclusiv 51 femei, sau 18,2% din total. Cea mai mare parte a populației aptă de muncă este autoangajată sezonier neoficial. Din acest considerent este greu de estimat numărul populației este implicată în acest sector.

Veniturile obținute din prelucrarea pământului asigură localnicilor doar un nivel de subzistență. Din cauza insuficienței de echipament agricol, agricultorii nu reușesc să îndeplinească în termen lucrările agricole programate și să atingă indicatorii de performanță planificați. Această situație este agravată și de impactul negativ al schimbărilor climatice, lipsa depozitelor pentru păstrarea producției agricole, costul înalt al îngrășămintelor, insuficiența informației referitoare la piața de desfacere și posibilitățile limitate de procurare a tehnicii agricole. În localitate nu există facilități de procesare și ambalare a producției agricole ceea ce scade valoarea adăugată a producției realizate.

Fitotehnia este reprezentată de 4 producători mari, care domină sectorul:

• SRL „Gheorgsam”- prelucrează peste 55 % din toate terenurile agricole din localitate: (1 440,5 ha – cerealiere, 47 ha – viţă de vie, 19 ha – livadă).
• CAPC „Sînzîiana”- specializată exclusiv în cultivarea culturilor cerealiere: 371,26 ha
• GȚ „Ciocoi D”– culturi cerealiere: 408,37 ha
• CAPS „BasanAgro”– 114,05 ha de cerealiere.

Ceilalți producători agricoli sunt de dimensiuni mici.

Zootehnia este reprezentată de creșterea ovinelor. În total în localitate sunt peste 3400 oi.  Producția este vândută intermediarilor.

Apicultura este practicată de 35  persoane, care în total dețin cca. 900 de stupi. Apicultorii nu colaborează între ei, realizând producția intermediarilor pe cale individuală. La momentul actual sunt în proces de înregistrare a afacerii mai mulți apicultori. Producția totală anuală constituie circa 60 tone de miere (în valoare de circa 6 milioane lei). Recent a fost creată asociația locală a apicultorilor, care are ca scop susținerea activităților de întreprinzător și a celor neantreprenoriale ale membrilor săi și sporirea bunăstării producătorilor de produse apicole s. Selemet.

Cu toate acestea specializarea agricolă a satului creează premise de dezvoltare a altor întreprinderi ale industriei alimentare cum ar fi: morile și punctele de prelucrare a producției agricole, brutării, etc.

3.4.4.           Comerțul și serviciile

Comerţul şi serviciile sunt realizate de 11 agenți economici în domeniu, care activează în: 10 magazine și baruri, 3 săli de ceremonii, 1 mini-hotel.

Imaginea localității Selemet este stabilită și de tradiția comerțului. Mai mult de o sută de ani, populația localității Selemet, a localităților din preajmă, cât și a localităților transfrontaliere se întâlnesc în cadrul târgului, atât pentru achiziționarea cât și pentru comercializarea produselor expuse în cadrul pieții. Comerțul și circulația atât a bunurilor, cât și a persoanelor este încurajat de trenurile ce trec prin localitate și conectează mai multe localități din nordul și sudul țării. Astfel, în fiecare duminică, se organizează tradiționalul – târgul. La piață vin vânzători și cumpărători din satele vecine și din satele regiunii Transnistrene. Piaţa a fost construită şi amenajată de către proiectul PNUD/MiDL, cu suportul Guvernului Elveţiei. Piața se află în centru comunităţiii, are o suprafață de circa 500 metri pătrați și are 100 de tarabe.

Localitatea  Selemet  dispune de un bogat potențial  turistic și cultural.  Prin localitatea trece Valul lui Traian, monument istoric, există o cramă de vin, care datează de peste 100 de ani (Beciul Popii), unde se păstrează o colecţie de vinuri din anul 1974, meşteri populari, case rurale, tradiţii şi obiceiuri păstrate. Nu în ultimul rând, e important de menționat gospodăriile ce au păstrat casele țărănești și se ocupă de creșterea animală, vegetală cât și apicultura. Aceste gospodării au potențial de dezvoltare agroturistic.

Este necesar de a îmbunătăţi capacitatea de primire turistică cu funcţii de cazare,  capacităţi de susţinere turistică în teritoriu, ca turismul să ducă la o dezvoltare rurală continuă. Acest potențial este slab utilizat în scopuri economice, astfel o armonizare dintre activităţi cu grad economic şi un sistem zonal turistic va închega o industrie turistică locală.

În prezent în localitate sunt câteva iniţitiave ale antreprenorilor locali de creare şi amenajare a unor pensiuni turistice.

3.4.5.           Gestionarea bunurilor

Proprietatea s. Selemet este formată din totalitatea bunurilor imobile proprietate publică, amplasate pe teritoriul administrativ al acestora, care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 523/1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, se aflau în administrarea/gestiunea sau în folosința autorităților administrației publice ale unităților administrativ-teritoriale, a instituțiilor bugetare/publice cu autogestiune subordonate acestora, precum și din bunurile dobândite ulterior de acestea prin acte translative de proprietate, cu excepția celor înstrăinate şi a celor stabilite la art. 7  din Legea 29 privind delimitarea proprietății publice.

Structura intravilanului este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 11 Structura intravilanului localității

Sursa: Primăria localității

Primăria are desemnat în calitate de responsabil de gestionarea bunurilor comunitare inginerul cadastral de reglementare a regimului funciar.

Conform datelor furnizate de către primărie, se constată că 2015-219 a fost înregistrată doar o singură tranzacție în valoare de 4 466 lei.

Circa 1050 ha (17 %) de terenuri sunt formate din pășuni, pajiști și păduri ceea ce creează premise pentru dezvoltarea sectorului zootehnic (bovine), producerea masei lemnoase, colectarea plantelor medicinale.

APL dispune de terenuri, care pot fi vândute sau închiriate antreprenorilor.

Pentru o utilizare eficientă a terenurilor și spațiilor proprietate APL este necesară o inventariere a acestora și un management  respectiv.

Tabel 12 Necesitățile sectorului privat în domeniul terenuri și infrastructură

Sursa: Primăria localității

3.5.        Infrastructura

3.5.1.           Infrastructura utilităților Publice

Gradul de echiparea cu utilități publice ale gospodăriilor casnice, este următorul: a) aprovizionare cu apă – 72% din gospodării vii sunt conectate la rețeaua de apeduct, furnizarea apei fiind asigurată de 7 fântâni arteziene, precum şi 210 fântâni de mină; b) canalizare – doar 50% din gospodării dispun de sisteme de canalizare locale; c) serviciul de salubrizare –  42% din gospodării beneficiază de acest serviciu, evacuarea este organizată o dată pe săptămână; d) gaz natural – circa 35% din gospodării sunt conectate la rețele, fiind planificată extinderea sistemului canalizare cu încă 17% în 2020-2022; e) serviciile de internet și telefonie – au acoperire de 100%.

La internet prin firbră optică şi TV digitală –  40%.

Figura 3. Gradul de echipare a fondului locative cu utilități publice

Infrastructura drumurilor locale | Lungimea totală a drumurilor, străzilor și stradelelor locale constituie 27 km, din care 3 km sunt asfaltate, 17 km sunt drumuri locale, din care numai 1,25 knm au îmbrăcăminte rigide. Starea drumurilor din localitate este nesatisfăcătoare.

Calea ferată | Prin Selemet trece Calea ferată, cu destinaţia Chisinau – Giurgiuleşti, pe o lungime de 7 km.

Iluminat stradal | În raza localităţii pe lungimea drumurilor sunt amplasaţi peste 700 piloni de distribuire a energiei electrice.

În prezent, iluminatul public stradal este asigurat pe 8 străzi din cele 57 existente, ceea ce acoperă teritorial mai mult de o treime din fondul construit. Infrastructura electrică este într-o situaţie deplorabilă. De către APL Selemet în  perioada anului 2016-2018  s-a reuşit de a reabilita  35 % din totalul străzilor a localităţii,  în sumă de 280 mii lei (150 mii lei – din bugetul de stat, 130 mii lei – buget local).

Pe străzile principale există iluminat învechit, ineficient cu un grad mare de uzură, care are un generează impact negativ, caracterizar prin:

• costuri cu energie electrică nejustificată faţă de eficienţa luminoasă
• costuri de întreţinere/menţinere foarte mari generate de starea proastă a sistemului
• se înregistrează un număr mult prea mare de reclamaţii şi implicit cu intervenţii, comparativ cu sistemul reabilitat
• nu acoperă activitatea nocturnă a unor segmente importante de populaţie (5 instituţii publice educaţionale), generând stări de teamă, insecuritate şi favorizând apariţia vandalismului şi fenomenelor criminale
• distribuţia luminii pe reţeaua iluminatului public stradal învechit este neconformă cu standartele în vigoare şi creează dificultăţi participanţilor la trafic (disconfort, percepţie târzie şi incorectă a obstacolelor, orbire)
• aspectul nocturn al satului este net inferior celui diurn.
• zonele de risc sporit (intersecţii, poduri, podeţe, trecerea Căii ferate, staţii auto, staţia feroviară) sunt iluminate sub limitele normale ce reglementează calitatea şi cantitatea iluminatului public.
• pe teritoriu activează 10 instituţii publice educaționale, culturuale, iar lipsa iluminatului public stradal către instituţiile respective, crează mari dificultăţi în asigurarea securităţii elevilor şi profesorilor în perioada rece a anului.

Transportul local | În Selemet sunt organizate 2 rute la Cimişlia, care circulă de 6 ori pe zi, 2 rute la Chişinău, care circulă de 7 ori pe zi. Pentru deplasarea în interiorul localităţii şi în afară mai funcţionează în regim de 7/7 şi 24/24 serviciul de taxi local (20-25 lei în raza localităţii şi 400 lei până la Chişinău). 

3.5.2.           Fondul locativ

Numărul total de gospodării casnice ale satului este de 1500, inclusiv casă cu apartamente -10. Numărul total al caselor (apartamentelor) constituie 1291. Suprafața totală a fondului locativ la 31.12.2019 constituie 115 980 m², dintre care 840 m² în blocuri cu apartament.

În localitate se atestă o dinamică pozitivă, de creştrere a numărului de gospodării conectate la apeduct, sistem de aprovizionare cu apă. Totuşi, mai rămâne nerezolvată problema amenajării sistemului de canalizare.

Tabel 13. Dinamica asigurării localităţii cu servicii edilitare

Sursa: Primăria localității

Numărul caselor noi date în exploatare, anual, este redus: 1-2 case anual.

3.6.        Buna guvernare și management

3.6.1.           Gestionarea administrativă

Administrația publică locală | Conform Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 autoritățile administrației publice locale ale satului Selemet sunt reprezentate prin Consiliul Local şi Primăr. Activitatea autorităților administrației publice locale este bazată pe legislația în vigoare şi propriile regulamente de organizare şi funcționare.

În Selemet, au fost elaborate şi adoptate diferite documente care permit buna funcţionare a APL. Totuşi, nu este elaborat Planul de Dezvoltare Instituţională a Primăriei

Tabelul 14. Cadrul normativ-organizațional al APL

Sursa: Primăria localității

Consiliul local | este autoritatea deliberativă a satului constituit din 13 consilieri aleși în urma alegerilor locale generale din anul 2019. Consiliul local este constituit din 4 femei (ceea ce constituie 30,8%) şi 9 bărbați (69,2%), persoane cu venit mediu. Cu studii superioare sunt numai 4 din cei 13 consilieri, iar 3 din ei au fost realeşi repetat în calitate de consilieri. În structura pe vârste, predomină consilierii în vârstă de peste 50 ani – 5 persoane, cu vârsta de 35-50 ani – 5 persoane. Cei mai tineri, cu vârsta mai mică de 35 ani – 3 persoane.

Tabelul 15. Structura APL, în 2020, persoane

Sursa: Primăria localității

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare în cadrul Consiliului, în dependență de specificul local au fost create 4 comisii consultative de specialitate:

1. Economico – financiară, investiţii, drept şi disciplină
2. Urbanism, agricultură, industrie, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului
3. Învăţământ, protecţie socială, sănătate publică, muncă, cultură, culte, turism, tineret şi sport
4. Administrativă.

Primăria | este instituția administrației publice locale condusă de primar prin care se realizează principiile de autonomie locală, descentralizarea serviciilor publice, consultarea cetățenilor şi este organul de conducere operativă a treburilor publice locale. Primarul este autoritatea reprezentativă a populației şi executivă a Consiliului local.

Personalul primăriei este reprezentat de 14 persoane, dintre care 7 femei şi 7 bărbaţi. Vârsta angajaților primăriei tinde spre una avansată, peste 50 de ani – 8 persoane. Vechimea minimă de muncă mai mică de 10 an sunt 9 persoane, iar cu vechime mai mare de mare de 10 ani, sunt 5 persoane.

Principiile de bază ale activității tuturor specialiștilor încadrați în cadrul serviciilor publice ale Primăriei sunt colegialitatea, disciplina, competența şi responsabilitatea. Aceste principii asigură buna funcționare a serviciilor primăriei şi încrederea locuitorilor în buna gestionare a treburilor publice.

Primăria dispune de propriul sediu, aflat în centrul satului, cu o suprafață totală de 150 m², care este suficientă pentru bună organizare şi desfășurare a activităților APL. Clădirea Primăriei necesită reparaţie capitală. Pentru creșterea capacității administrative a UAT funcționarii consideră că trebuie constituite încă 2 posturi – specialist urbanist şi jurist.

Pentru coordonarea operativă şi eficientă a activităților în aceste domenii în cadrul Primăriei funcționează următoarele serviciile publice locale:

Tabelul 16. Serviciile publice şi atribuțiile lor

Sursa: Primăria localității

Participarea în cadrul proiectelor de dezvoltare comunitară în ultimii 5 ani | Conform datelor oferite de către primărie, este prezent un nivel ridicat de participare al locuitorilor s. Selemet şi a migranţilor în cadrul proiectelor de dezvoltare comunitară, participarea activă la implementare. Proiectele au fost realizate cu diferiţi donatori: publici, privaţi şi internaţionali. Prin aceste proiecte s-a reuşit îmbunătăţirea infrastructurii edilitare, amenajarea localităţii, dezvoltarea infractructurii de comerţ.

Tabelul 17. Participarea comunităţii în cadrul proiectelor în ultimii 5 ani

Sursa: Primăria localității

Unele proiecte au componenta hard şi soft. Astfel, în satul Selemet, raionul Cimișlia se implementează proiectul UE Primarii pentru creștere economică. În cadrul proiectului a fost eleborat Planul de dezvoltare economică locală, care a fist aprobat de Consiliul Local în februarie 2020. În baza acestui Plan, APL va fi eligibilă de participare la proiecte de granturi în 2021 pentru dezvoltarea economică locală.

Selemet face parte din Convenția Primarilor Est (CoM East) – proiect finanțat de UE care vizează introducerea inițiativei UE în domeniul climei și energiei în țările Parteneriatului Estic.

Din 2017 satul Selemet este partenerul proiectului PNUD Migrație și Dezvoltare Locală, prin care a reuşit implementarea mai multor proiecte importante de infrastructură, cu atragerea activă a băştinaşilor migranţi în acest proces. În faza a doua a proiectului (din 2019), activităţile proiectului se referă la:

• Elaborarea și implementarea foilor de parcurs de dezvoltare economică locală, periodic odată la 6 luni, pe parcursul a 3 ani de zile
• Seminarii și traininguri pe diverse teme/afaceri: turism, apicultură, asociere, acces finanțe
• Întruniri cu donatori și proiecte internaționale, autorități publice pentru dezvoltarea proiectelor economice locale
• Asistenţă consultativă pentru participare la diverse concursuri/apeluri de proiecte pentru atragerea resurselor
• Dezvoltarea parteneriatelor cu alte localități din țară și peste hotare în domeniul economic
• Realizarea vizitelor de studiu în țară și peste hotare pe subiecte de interes economic, antreprenoriat
• Program de co-finanțare pentru proiecte economice în valoare de 60 mii USD/localitate (din partea Guvernului Elveției) pentru 25 de localități. Asociaţia de băştinaşi Baştina Selemet, împreună cu APL și agenții economici a câștigat proiectul de dezvoltare a sectorului turistic.
• Program de asistență și finanțare pentru participarea Diasporei la dezvoltarea locală.

Din anul 2019, comunitatea Selemet este parte a proiectului Comunitatea Mea, USAID.

3.6.2.           Bugetul local

Bugetul local este un document de politică care înglobează activitățile și prioritățile unei localități. Bugetul este format din venituri şi cheltuieli.

Veniturile în bugetul satului Selemet  în anii 2017-2019 au avut o creştere nesemnficativă, fiind în 2019 de 6330 mii lei. Ponderea transferurilor (4809,1 mii în 2019) este mare, fiind de 5 ori mai mare decât veniturile proprii (865,8 mii lei în 2019)

Situația veniturilor proprii indică asupra efortului depus de APL în consolidarea premiselor pentru dezvoltarea economică locală. Având în vedere politica statului în domeniul finanţelor publice locale, în Selemet, ca şi în alte localităţi rurale din ţară, există tendinţa de dimunare a acestora. Astfel în ultimii 3 veniturile proprii au scăzut cu 230.1 mii lei

Tabelul 18. Veniturile bugetului local, în perioada 2017-2020, mii lei

Sursa: Primăria localității

Cheltuielile în 2017-2019, la fel au avut o tendinţă de dimuare, de la 6512,7 mii lei în anul 2017 la 6333,2 mii lei în 2019.

Satul Selemet are mai multe instituţii bugetare care necesită întreţinerea adecvată a lor. Repectiv cheltuielile sunt repartizate pentru grădiniţă, şcoala de muzică, centrul social, scoala primară. Totuşi ele nu sunt suficiente pentru realizarea cheltuieilor capitale pentru reparaţii, modernizări. Din aceste considerente se aplică cu proiecte în cadrul diferitor proiecte şi programe (FISM – reparaţia grădiniţei, PNUD/MiDL – construcţia şi amenajarea pieţei agricole, etc.)

Tabelul 19. Structura cheltuielilor, executate în perioada 2017-2020, mii lei

 Sursa: Primăria localității

3.6.3.           Societatea civilă

În comunitate activează din 2004, asociaţie obştească Baştina Selemet. Asociația Baștina Selemet are ca scop implicarea diasporei în rezolvarea problemelor locale. Are 46 membri. Este una din primele asociații de băștinași din țară, cu o experiență vastă în implementarea proiectelor și atragerea diasporei în dezvoltare comunitară. Majoritatea proiectelor din localitate a fost realizată cu suportul acestei asociaţii, care este principalul partener al APL în atragerea de resurse şi dezvoltarea spiritului de voluntar.

În martie 2020 a fost înregistrată asociaţia obştească ApiFlora Selemet, care îşi propune susținerea activităților de întreprinzător și a celor neantreprenoriale ale membrilor săi, sporirea bunăstării apicultorilor, consolidarea și extinderea capacităților de producție apicolă, introducerea noilor tehnologii de întreținere a gospodăriilor de stupine.

3.7.        Analiza SWOT

Demografie şi domeniu social

Domeniul economic

Capacitatea administrativă

Infrastructura tehnico-edilitară

Migrație

4.          Strategia de dezvoltare socio-economică

4.1.        Viziunea comunității

În centrul viziunii și misiunii de dezvoltare este cetățeanul satului Selemet, cu nevoile sale  specifice. Ținându-se cont de premisele şi necesitățile identificate în cadrul diagnozei socio-economice a satului, având la bază tendințele de dezvoltare demografică, social-economică, a utilităților şi serviciilor publice, în cadrul atelierului de planificare strategică, s-a stabilit:

4.2.        Cadrul de planificare și direcțiile strategice

Strategia de comunitară a satului Selemet a fost elaborată în contextul următoarelor documente strategice:

Strategia de Dezvoltare Regională Sud (2016-2020), Strategia Națională de Dezvoltare ”Moldova 2020”, strategii sectoriale de dezvoltare: Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, Strategia Sectorială de Cheltuieli în domeniul energetic 2014-2020, Strategia Sectorială de dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii 2012-2020, Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova 2014-2020, etc.). În procesul de elaborare a strategiei au fost consultate şi documente internaționale: Strategia Europa 2020, Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene revizuită (2006) , Agenda 21.

Pentru realizarea viziunii strategice, activitățile și proiectele, tuturor factorilor implicați în procesul de dezvoltare locală, vor fi orientate pe următoarele obiective strategice de dezvoltare:

1. Asigurarea unui mediu de afaceri favorabil, cu economie diversificată prin valorificarea potențialului local și atragerea de noi parteneri.
2. Prestarea serviciilor publice de calitate, accesibile, diversificate și nediscriminatorii 
3. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și utilizarea durabilă a resurselor naturale
4. Promovarea bunei guvernări prin fortificarea parteneriatelor, transparenței dezionale și a implicării comunitare.

Obiectiv strategic 1. Asigurarea unui  mediu de afaceri favorabil, economie diversificată, turism dezvoltat prin valorificarea potențialului local și atragerea de noi parteneri

• Asigurarea dezvoltării infrastructurii de producere și comerciale pentru promovarea produselor locale cu marca #DeSelemet
• Valorificarea patrimoniului cultural, natural, istoric și dezvoltarea infrastructurii turistice pentru promovarea deschiderii afacerilor în turism și servicii
• Fortificarea parteneriatului public – privat și dezvoltarea capacitaților agenților economici
• Dezvoltarea și aplicaea măsurilor anti-criză în perioada de pandemie COVID 19

Obiectiv strategic 2.  Prestarea serviciilor publice de calitate, accesibile, diversificate  și nediscriminatorii pentru femei și bărbați

• Asigurarea accesului locuitorilor satului (femei și bărbați) la serviciile publice de sănătate
• Crearea condițiilor pentru promovarea valorilor culturale și recreare a populației pentru toți locuitorii și băștinașii localității
• Dezvoltarea învățământului școlar și preșcolar, auxiliar
• Promovarea unui mod sănătos de viață

Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și utilizarea durabilă a resurselor naturale

• Reparația și întreținerea drumurilor locale
• Reabilitarea infrastructurii de apă/canalizare, iluminat stradal și alimentare cu gaze naturale
• Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale și prevenirea situațiilor excepționale
• Consolidarea sistemului de management al deșeurilor

Obiectiv strategic  4. Promovarea bunei guvernări prin fortificarea parteneriatelor, transparenței dezionale și a implicării comunitare

• Dezvoltarea capacităților administrației publice locale
• Îmbunătățirea consultării publice și creșterea transparenței procesului decizional local
• Dezvoltarea parteneriatelor cu băștinașii plecați din localitate și cu diferite autorități, instituții din țară și peste hotare
• Asigurarea accesului persoanelor cu necesități speciale în instituțiile publice

4.3.        Planul de acțiuni

Obiectiv strategic 1. Asigurarea unui  mediu de afaceri favorabil, cu economie diversificată prin valorificarea potențialului local și atragerea de noi parteneri

Obiectivul specific 1.1 Dezvoltarea infrastructurii de producere și comerciale pentru promovarea produselor locale cu marca #DeSelemet

Obiectiv specific 1.2 Valorificarea patrimoniului cultural, natural, istoric și dezvoltarea infrastructurii turistice pentru promovarea deschiderii afacerilor în turism și servicii

Obiectiv specific 1.3 Fortificarea parteneriatului public – privat și dezvoltarea capacitaților agenților economici

Obiectiv specific 1.4 Dezvoltarea și aplicarea măsurilor anti-criză în perioada de pandemie COVID 19

Obiectiv strategic 2. Prestarea serviciilor publice de calitate, accesibile, diversificate  și nediscriminatorii

Obiectiv specific 2.1 Asigurarea accesului locuitorilor satului (femei și bărbați) la serviciile publice de sănătate

Obiectiv specific 2.2 Crearea condițiilor pentru promovarea valorilor culturale și recreare a populației pentru toți locuitorii și băștinașii localității

Obiectiv specific 2.3 Dezvoltarea învățământului școlar și preșcolar, auxiliar

Obiectiv specific 2.4 Promovarea unui mod sănătos de viață

Obiectiv strategic 3.Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și utilizarea durabilă a resurselor naturale

• Reparația și întreținerea drumurilor locale

• Reabilitarea infrastructurii de apă/canalizare, iluminat stradal și alimentare cu gaze naturale

• Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale și prevenirea situațiilor excepționale

• Consolidarea sistemului de management al deșeurilor

Obiectivul strategic 4. Promovarea bunei guvernări prin fortificarea parteneriatelor, transparenței dezionale și a implicării comunitare

Obiectiv specific 4.1 Dezvoltarea capacităților administrației publice locale

Obiectiv specific 4.2 Îmbunătățirea consultării publice și creșterea transparenței procesului decizional local

Obiectiv specifci 4.3  Dezvoltarea parteneriatelor cu băștinașii plecați din localitate și cu diferite autorități, instituții din țară și peste hotare

Obiectiv specifci 4.4  Asigurarea accesului persoanelor cu necesități speciale în instituțiile publice

3.4.         Verificare și revizuire

3.4.5.           Etape de implementare

Succesul implementării Strategiei de Dezvoltare Comunitară a satului Selemet este direct legat de participarea locuitorilor, sub formă de grupuri de inițiativă sau în cadrul unor asociații obștești sau în alte forme de conjugare a eforturilor comunitare.

În procesul realizării Strategiei vor fi implicați mai mulți actori, fiecare urmând anumite obiective, îndeplinind rolul de implementator al acțiunilor planificate. Aceștia sunt:

1. Administrația publică locală (Consiliul Local, Primarul, Primăria)
2. Locuitorii satului
3. Băștinașii plecați din localitate
4. Asociațiile obștești
5. Agenții economici
6. Structuri externe (Consiliul raional, Guvernul, Organizațiile internaționale).

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economică poate fi divizată convențional în 3 etape:

1. Adoptarea SDC. În cadrul acestei etape Strategia de dezvoltare va fi supusă consultărilor publice organizate de către Primărie. După ajustarea propunerilor și recomandărilor făcute, Strategia va fi înaintată Consiliului Local spre aprobare. După aprobarea Strategiei, Primăria va coordona elaborarea planurilor de acțiuni trimestriale și anuale privind realizarea strategiei în conformitate cu Planul Strategic de Acțiuni.

2. Implementarea SDC se va efectua prin realizarea acțiunilor, activităților, și proiectelor concrete de implementare. Pentru fiecare acțiune, proiect, vor fi stabilite obiective, planul activităților necesare, perioada de desfășurare (durata), responsabilii și partenerii care vor realiza proiectul. De asemenea, vor fi identificate și asigurate sursele de finanțare a proiectelor propuse spre implementare.

3. Monitorizarea SDC. În perioada de implementare responsabilii de realizarea planului de acțiuni vor raporta îndeplinirea activităților, proiectelor și atingerea obiectivelor specifice. Monitorizarea proiectelor, acțiunilor și strategiilor se va efectua prin intermediul Indicatorilor de implementare stabiliți. În cazul în care se vor identifica devieri de la Planul Strategic de acțiuni se vor iniția măsuri de corectare sau ajustare a acestui plan.

3.4.6.           Monitorizarea strategiei

Procesul de monitorizare a strategiei constă în: (i) evaluarea atingerii obiectivelor strategice și obiectivelor specifice care va fi realizată prin intermediul indicatorilor de implementare și (ii) raportarea rezultatelor evaluării.

Monitorizarea implementării strategiei se va efectua de Consiliul pentru Implementarea Strategiei (în continuare CIS). CIS va fi creat prin Decizia Consiliului Local cu statut de Comisie obștească pe lângă Consiliul local şi Primărie, în componența căreia va fi asigurată reprezentarea tuturor forțelor de dezvoltare:

• Consiliul local (președinții comisiilor consultative de specialitate sau consilieri locali)
• Reprezentanți Primărie (Primarul, 2 – 3 specialiști)
• Comunitatea oamenilor de afaceri
• Instituții educaționale (directori instituții de învățământ)
• Organizații non-guvernamentale (reprezentanți ai Asociației de băștinași, Asociației apicultorilor ApiFLora Selemet)
• Cetățeni. (grupul va fi reprezentativ și va include tineri din cadrul Asociației de Băștinași, persoane dezavantajate, număr proporțional de femei și bărbați, reprezentanți ai diverse grupuri sociale sau etnice).

În implementarea strategiei responsabilitățile de bază ale CIS vor fi:

• Planificarea implementării acțiunilor
• Elaborarea şi promovarea adoptării deciziilor privind acțiunile de implementare
• Coordonarea activităților de implementare a acțiunilor şi proiectelor de dezvoltare
• Coordonarea activităților de atragere a surselor financiare alternative în scopul realizării problemelor identificate
• Monitorizarea implementării planului de acțiuni
• Elaborarea rapoartelor şi prezentarea lor către Consiliul Local
• Acordarea asistenței tehnice şi consultative în toate domeniile
• Elaborarea şi dezbaterea proiectelor prioritare de dezvoltare
• Analiza deciziilor privind diverse probleme ale comunității
• Elaborarea şi inițierea modificărilor în strategie
• Elaborarea studiilor şi proiectelor de dezvoltare, etc.

CIS își va desfășura activitatea în ședințe care se vor desfășura cel puțin o dată în 6 luni.

Un rol important în procesul de implementare a strategiei îl are Consiliul Local, care se va ocupa nemijlocit de monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare a Planului de acțiuni. Competențele Consiliului Local se vor axa pe:

• Coordonarea activităților de antrenare a populației în acțiunile de realizare a proiectelor
• Promovarea dialogului permanent cu locuitorii, asigurarea transparenței în activitatea APL
• Încurajarea voluntarilor în diverse activități publice, inclusiv a băștinașilor plecați
• Stimularea şi coordonarea conlucrării actorilor comunității în realizarea obiectivelor comune ale Strategiei
• Parteneriatul cu APL, ONG, agenții economici în cea ce privește implementarea, monitorizarea şi evaluarea Planului de acțiuni a Strategiei.

Raportarea implementării strategiei se va efectua prin elaborarea şi prezentarea de către responsabilii de implementare a rapoartelor către CIS privind realizarea Planului de acțiuni şi a obiectivelor specifice. Anual CIS va prezenta Consiliul Local raportul de evaluare a implementării Strategiei.

Evaluarea implementării Strategiei se va efectua prin analiza indicatorilor de dezvoltare. Pentru fiecare acțiune planificată sunt stabiliți anumiți indicatori de implementare. În baza informațiilor furnizate de la responsabilii de implementare, beneficiari sau instituții specializate se vor stabili nivelul şi gradul de implementare a acțiunilor şi atingere a obiectivelor fixate.

Riscuri şi Impedimente de Implementare

Realizarea efectivă a acțiunilor propuse în Strategia de dezvoltare poate fi împiedicată de prezența anumitor riscuri şi impedimente de implementare. Riscurile şi impedimentele aferente implementării strategiei de dezvoltare pot fi divizate în două categorii: (i) interne şi (ii) externe.

Anexe

Anexa 1. Portofoliul de proiecte

Fișa de proiect 1.

Fișa de proiect 2.

Fișa de proiect 3.

Anexa 2. Rezultalele sesiunii de prioritizare

În ziua nr. 2 din cadrul atelierului de planificare strategică online organizat pe 11-12 iunie 2020 facilitatorul CM, dl Igor Mironiuc, a organizat o sesiune de prioritizare a proiectelor eligibile finanțării în cadrul programului de proiecte de până la 60 000 USD finanțat de USAID prin intermediul proiectului Comunitatea Mea, cu condiția că comunitatea parteneră asigură cel puțin 35% din costul total al proiectului.

Inițial, din planurile de acțiuni ale fiecărei direcții strategice elaborate în cadrul atelierului de  planificare strategică, au fost selectate proiectele ce presupun eforturi financiare mai mari de 60 000 USD. Apoi grupul de planificare strategică, a analizat conform corespunderii cu criteriile proiectelor eligibile finanțării din partea programului CM.

După prezentarea părții teoretice privind eligibilitatea proiectelor pentru a fi înaintate  finanțării din partea programului CM, fiecare grup a stabilit dacă ideile de proiect examinate, sunt potrivite pentru cofinanțarea programului CM, folosind criteriile minime de evaluare a unui proiect prezentate participanților:

• Dacă ideea de proiect este acceptabilă conform definiției formulate de programul CM;
• Dacă ideea de proiecte reflectă o prioritate formulată de cetățeni;
• Dacă proiectul poate fi implementat cu o finanțare de până la 60 000 USD din partea programului CM;
• Dacă sunt siguri că comunitatea va putea asigura contribuția de cel puțin 35% din costul total al proiectului;
• Dacă proiectul poate fi finalizat în termen de 12 luni.

După acest exercițiu, grupurile mici au prezentat rezultatele examinării efectuate, întregului grup de participanți. Proiectele care au corespuns tuturor criteriilor, au fost înaintate pentru votare, după cum urmează:

• Participare comunitară pentru crearea Centrului multifuncţional cultural de dezvoltare al satului Selemet,
• Reparaţia şi Întreţinerea drumurilor locale, iluminat public stradal (procurarea unui tractor specializat)
• Colectarea deşeurilor
• Racordarea la reţeaua de gaze naturale
• Serviciu de urgenţă (ambulanţa, sediu, garaj pentru pompieri voluntari)

După prezentarea proiectelor, facilitatorul CM, a organizat o sesiune de votare online prin intermediul platformei www.office.forms.com. Fiecare participant a putut accesa linkul și acorda 3 voturi pentru proiectul dorit. Aceștia au avut posibilitatea să ofere toate 3 voturi pentru unul din cele 5 proiecte afișate, sau câte unul pentru fiecare proiect, pe care îl consideră cel mai important pentru comunitate.

Ca rezultat al votării, proiectul Participare comunitară pentru crearea Centrului multifuncţional cultural de dezvoltare al satului Selemet, a luat cele mai multe voturi.

Apoi, facilitatorul CM, Igor Mironiuc, a prezentat condițiile și termenele limită de scriere și depunerea proiectul spre finanțare către programul CM.