
Procesul epizootic la rabie în Republica Moldova nu are tendința de diminuare, dar
dimpotrivă se menține, cu contaminarea diferitor animale cu virusul rabiei: 209 cazuri în
anul 2012, 128 cazuri în anul 2013, 167 în anul 2014, 200 cazuri în anul 2015.
În anul 2016 intensitatea procesului epizootologic s-a diminuat puțin. Rabia a fost
înregistrată doar la 96 de capete de animale, însă după mai mulți ani a fost înregistrat 1
caz de rabie la oameni, care s-a soldat cu deces.
În anul 2017 numărul de animale bolnave de rabie s-a diminuat pînă la 59.
Cele mai multe cazuri de rabie animalieră s-au înregistrat în localitățile raioanelor
Edineț(9), Leova, Orhei, Strășeni, Cimișlia – câte 4 cazuri.
În anul 2018 în Republica Moldova au fost înregistrate 91 cazuri de rabie la animale.
În anul 2019 în Republica Moldova au fost înregistrate 95 cazuri de rabie la animale
în 29 teritorii administrative.
În anul 2020 în Republica Moldova au fost înregistrate 91 cazuri de rabie la animale
în 24 teritorii administrative.
Un caz tragic s-a produs și în anul 2019 – înregistrat în comuna Stăuceni, mun.Chișinău,
un copil de 11 ani, fiind agresat de câine maidanez în luna iunie 2019, s-a adresat tardiv
după asistență antirabică la medicul de familie, ulterior, starea de sănătate s-a agravat. La
12.07.2019 a fost internat de urgentă în stare gravă, care la data de 18.07.2019 a survenit
decesul copilului.
Conform datelor Centrului republican de diagnostic veterinar, în primele 5 luni ale anului
curent, rabia a fost depistată la 14 de animale, dintre care 1 caz la 1 câine în orașul
Cimișlia.
Potenţialul, deşi diminuat, al surselor de infecţie rabică prezintă un pericol real de
agravare a situaţiei epidemiologice, deoarece cu fiecare animal bolnav pot contacta, iar
ulterior se pot îmbolnăvi mai multe persoane, boala având un final destul de tragic.
• În raionul Cimişlia, în anul 2015, au fost înregistrate 2 cazuri de rabie la animale:
la un câine în satul Porumbrei, cu care au fost în contact 4 persoane și la o bovină
în satul Albina, cu care au fost în contact 6 persoane.
• În anul 2016, a fost înregistrat 1 caz de rabie: o bovină în orașul Cimișlia, cu care
au fost în contact 3 persoane.
• În anul 2017 în raion au fost înregistrate 4 cazuri de rabie confirmată la animale:
la 2 câini în orașul Cimișlia (unul în centrul orașului Cimișlia), 1câine în satul
Troițcoe și 1 pisică în s. Satul-Nou. Persoanele au urmat tratament antirabic.
• În anul 2018, anul 2019, în raion nu a fost înregistrată rabia la animale, însa ea a
fost înregistrată la 2 animale din raionul Hîncești cu care avem hotar comun.
• În anul 2020, în raion a fost înregistrată rabia la 1 pisică în orașul Cimișlia cu
care au contactat 2 persoane.
• În luna mai, anul 2021 a fost înregistrată rabia la 1 câine în orașul Cimișlia care a
traumat 1 persoană.
Distribuția teritorială vastă de rând cu numarul mare de animale domestice antrenate în
procesul epizootic permite a afirma, că în Republica Moldova se manifestă epizootia
rabică cu risc înalt de apariție a cazurilor de rabie la om.
Teritoriul unde a fost înregistrat cazul de rabie timp de 2 ani se consideră nefavorabil la
rabie. Deci, raionul Cimișlia întră în această categorie, fiindcă toate localitatile raionului
sunt amplasate în raza de 30 de km.
În această situație bunăstarea epidemiologică la rabie depinde în mare masură de calitatea
asistentei antirabice si de gradul de informare a populatiei despre cerintele de
comportament la contactul cu animalele suspecte de boală s-au bolnave.
• În anul 2017 în raion au fost înregistrate 82 persoane, care s-au adresat privind
muşcături de animale – 157,6 la 100 000 populație;
• În anul 2018 în raion au fost înregistrate 65 persoane, care s-au adresat privind
muşcături de animale -125 la 100 000 populație;
• În anul 2019 în raion au fost înregistrate 78 persoane, care s-au adresat privind
muşcături de animale -150,0 la 100 000 populație, pe Republica Moldova – 222.2;
• În anul 2020 în raion au fost înregistrate 50 persoane, care s-au adresat privind
muşcături de animale -158,2 la 100 000 populație, fiind superior indicelui pe
Republica Moldova – 135,1;
• În 5 luni ale anului 2021 în raion au fost înregistrate 19 persoane, care s-au adresat
privind muşcături de animale – la 100 000 populație Cimișlia –12 persoane (1
copil), Mihailovca – 4 persoane (1 copil), Satul-Nou, B-Veche, Ivanovca – cîte 1
persoană.
Din ele 11 persoane au fost traumate de animale domestice cu stăpân și 8 au fost traumate
de animale domestice fără stăpân(vagabonde). Nu au intervenit schimbări în proveniența
adresărilor după asistență antirabică.
Majoritatea persoanelor sunt agresate de animale domestice cu stăpân și fara stăpân –
57,8% și respectiv 42,2% ce denotă că APL nu aplică masuri către posesorii de animale
ce nu respectă regulile de întreținere, cât și combaterea animalelor fără stăpân
O problemă majoră prezintă tomberoanele cu deșeuri neevacuate la timp, unde î-si găsesc
hrană și adăpost animalele domestice fără stăpân, care prezintă pericol pentru cetățeni.
Dinamica persoanelor afectate de către animale, anii 2016-2021
2017 2018 2019 2020 5 luni
2021
Persoane afectate de animale
domestice cu stăpân și agricole
62 53 60 39 10
Persoane afectate de animale
domestice fără stăpân
15 12 18 10 8
Persoane afectate de animale
sălbatice, rozătoare
1 – – –
Persoane afectate de animale cu
diagnosticul determinat de rabie
4 – – 1 1
Persoanne la care s-a indicat
tratament
46 27 25 16 9
Persoane, care au primit tratament
deplin
38 21 23 13
Reesind din cele expuse Comisia Extraordinară de Sănătate Publică
a raionului Cimişlia,
HOTĂRĂŞTE :
1. Se ia act de informaţia prezentată privind situaţia epidemiologică și epizootologică şi
măsurile întreprinse pentru prevenirea apariţiei rabiei la animale și oameni.
2. Medicul-șef al Centrul de Sănătate Publică Hincesti dna Tamara Pascari, va
asigura:
2.1 Examinarea epidemiologică a cazurilor de muşcături care necesită ajutor antirabic.
Termen – la apariţia cazurilor.
2.2 Depistăriea deplină a persoanelor traumate de animalul bolnav de turbare şi care au
fost în contact nemijlocit.
Termen – în primele 2 zile după primirea fişei de declararea urgentă.
2.3 Educaţia sanitară şi lucrul explicativ în localităţile nefavorabile cu folosirea tuturor
mijloacelor accesibile.
Termen – permanent.
2.4 Dotarea cabinetului antirabic cu vaccin antirabic.
Termen – la necesitate.
3. Șeful DRSA Cimişlia dna Valentina Jubea, va asigura:
3.1 Efectuarea măsurilor de imunizare a animalelor domestice şi fauna sălbatică conform
planului strategic pentru anul 2021.
Termen – anul 2021.
3.2 Examinarea epizootologică şi epidemiologică a fiecărui caz de îmbolnăvire cu rabie
la animale. Va determina hotarele focarului de infecţie, teritoriul nefavorabil la rabie și va
informa CSP teritorial.
Termen – în cazul confIrmării diagnosticului de rabie la animale.
3.3 Pregătirea spre aprobare la consiliul primăriilor a unui plan complex de măsuri
antiepizootice cu dispoziţia de aplicare a restricţiilor în teritoriul nefavorabil la rabie în
termen de 24 – 48 ore de la confirmarea diagnosticului a ultimului caz de îmbolnăvire.
Termen – imediat după confirmarea diagnosticului.
3.4 Întreprinderea măsurilor de izolare şi supraveghere a animalelor clinic sănătoase din
focarul de turbare care au provocat muşcături sau alte traume oamenilor cât şi animalelor.
Termen – pe o durată de 14 zile din momentul provocării muşcăturilor.
3.5 Colectarea materialului patologic de la animalele suspecte la rabie conform normelor
sanitare veterinare în vigoare.
Termen permanent.
3.6 Informarea Centrului de Sănătate Publică şi cabinetului antirabic despre rezultatele de
laborator şi supravegherii clinice a animalelor ce au provocat muşcături.
Termen – permanent.
3.7 Petrecerea măsurilor de imunizare împotriva rabiei în localităţile nefavorabile a
câinilor neimunizaţi cât şi lărgirea volumului de imunizare a altor specii de animale
receptive după indicaţii epizootice.
Termen – în primele 10 zile după confirmarea diagnosticului de rabie.
4. Directorul IMSP Spitalul rasional Cimișlia dna Mariana Florea, Sefii IMSP CS
Cimişlia dna Ludmila Capcelea, CS Javgur dna Elena Ciobanu, CS Gura Galbenei
dna Lidia Vicol, vor asigura:
4.1 Informarea CSP despre fiecare persoană traumată prin foaia de urgenţă Nr. 058/e în
timp de 12 – 24 ore de la depistarea victimei, cu îndeplinirea obligatorie a tuturor
cerințelor fișei.
Termen – la apariţia cazurilor.
4.2 Prescrierea şi efectuarea volumului necesar de tratament antirabic.
Termen – la necesitate.
4.3 Prezenţa la tratament a persoanei traumate, în caz de neprezentare – fixarea în scris a
refuzului de la tratament.
Termen – permanent.
5. Primarii localitatilor în comun cu Seful Societatii vânătorilor și a pescarilor dl P.
Leanca:
5.1 Vor emite o dispoziţie la formarea brigăzilor de vânători pentru diminuarea
numărului vulpilor care servesc drept sursă de infecţie a rabiei.
Termen – până la 1 ianuarie, anual.
6. Primarii localitatilor:
6.1 Vor asigura salubrizarea eficientă a localităţilor și amenajarea gunoiștilor din
teritoriu.
Termen – permanent.
6.2 Vor convoca ședintele consiliilor locale întru informarea privind situația
epizootologică și epidemiologică la rabie din localităţi, cu identificarea unor acţiuni care
ar diminua numărul de animale domestice fără stăpân, cu elaborarea normelor referitor la
întreținerea animalelor domestice și aprobarea unui plan de măsuri de combatere şi
profilaxie a rabiei în localitate, cu informarea ulterioară obligatorie a Centrului de
Sănătate Publică.
Termen –anual luna septembrie
6.3 Vor intensifica si vor aplica sistematic măsuri ce se impun față de persoanele ce nu
asigură respectarea regulilor de întreținere a animalelor.
7. Sefii DRSA dna Valentina Jubea, Inspecției pentru Protecția Mediului Cimișlia dl
Marin Burduh, Societății Vînătorilor și Pescarilor dl P. Leanca, I.S. Silvo-Cinegetică
Cimișlia dl Sveatoslav Prodan:
7.1 Vor informa anual pâna la 01.10. CSP Cimișlia despre acțiunile întreprinse.
7.2 CSP Cimișlia va generaliza datele primite și va informa anual în luna noembrie
Consiliul de Sănătate Publică.
8. Șeful DRSA dna Valentina Jubea, șeful Inspectoratului de Politie Cimișlia:
8.1 Vor expedia prescripții în adresa primăriilor care nu vor elabora regulamente de
întreținere a câinilor.
8.2 Vor intensifica măsurile administrative față de stapânii care nu respectă regulile de
întreținere a câinilor.
9. Organele de informare în masă „media TV şi Radio media Cimişlia”, ziarul „
Gazeta de sud„ :
9.1 Vor oferi acces liber serviciilor veterinare şi medicale raionale pentru informarea
populaţiei raionului Cimişlia în problemele ce priveşte riscul de îmbolnăvire şi profilaxia
rabiei.
Termen – Permanent.
10. Controlul asupra executării prezentei Hotărârii se pune în sarcina dnei Tamara
Pascari, președintele Comisiei Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică a raionului
Cimișlia.
COMISIA EXTRAORDINARĂ DE SĂNĂTATE
PUBLICĂ A RAIONULUI CIMIȘLIA
Anexă la Hotărârea Comisiei Teritoriale
Extraordinare de Sănătate Publică nr. 18 din 04.06.2021
RABIA POATE FI PREVENITĂ
Rabia, turbarea sau hidrofobia este o boală infecțioasă, provocată de un virus foarte
periculos, care nu se supune tratamentului, boala având practic întotdeauna sfârșit letal.
Până acum nu se cunoaște nici un caz de rabie vindecat. De aici rezultă pericolul
prezentat de rabie pentru viața omului şi importanța prevenirii la timp a bolii.
Conform statisticii OMS, din cauza rabiei anual decedează aproape 55 mii de
oameni, întâlnindu-se mai mult în Asia şi Africa.
În ultimii ani, în Republica Moldova are loc o tendinţă accentuată de agravare a
situaţiei epizootologice la rabie.
În raionul Cimişlia, în anul 2015, au fost înregistrate 2 cazuri de rabie la animale:
la un câine în satul Porumbrei, cu care au fost în contact 4 persoane și la o bovina în
satul Albina, cu care au fost in contact 6 persoane.
În anul 2016, a fost înregistrat 1 caz de rabie: o bovina în orașul Cimişlia, cu care
au fost in contact 3 persoane.
În anul 2017 în raion au fost înregistrate 4 cazuri de rabie confirmata la animale:
la 2 câini în orașul Cimişlia (unul in centrul orașului Cimişlia), 1 câine în satul Troițcoe și
1 pisica în Satul-Nou. Persoanele au urmat tratament antirabic.
În anul 2018, anul 2019, în raion nu a fost înregistrată rabia la animale, însă ea a
fost înregistrata la 2 animale din raionul Hîncești cu care avem hotar comun.
În anul 2020, in raion a fost înregistrata rabia la 1 pisică in orașul Cimișlia cu
care au contactat 2 persoane.
În luna mai anul 2021 fost înregistrată rabia la 1 câine in orașul Cimișlia care a
traumat 1 persoană. Teritoriul unde a fost înregistrat cazul de rabie timp de 2 ani se
considera nefavorabil la rabie. Deci raionul Cimişlia intra în aceasta categorie, fiindcă
toate localităţile raionului sunt amplasate în raza de 30 de km.
CE TREBUIE SĂ ŞTIM PENTRU A PREÎNTÂMPINA PERICOLUL ?
În primul rând, să știm că sursele de infecție le constituie animalele sălbatice
(vulpile, lupii, dihorii, veverițele, jderii) şi cele domestice (câinii, pisicile, bovinele s.a.).
La moment ca surse principale de infecție, atât pentru om, cât şi pentru animale, servesc
vulpile. Vulpile bolnave deseori atacă vitele, oile, caprele aflate în câmp, lângă păduri, în
fâșii forestiere şi ulterior, aceste animale se îmbolnăvesc de rabie.
În al doilea rând, trebuie să cunoaștem semnele caracteristice de turbare la animale.
De regulă, la animale se deosebesc două faze principale în tabloul clinic a turbării, una
furioasă cu o evoluție de două – cinci zile şi alta – paralitică liniștită, a cărei durată este 5
– 10 zile. În prima fază animalul îşi schimbă comportamentul, chiar şi faţă de stăpânul
său: devine agitat, agresiv, deseori înghite obiecte necomestibile. La această fază, de
obicei, câinii sau pisicile fug de acasă, mușcând cu furie tot ce întâlnesc în cale.
Vulpile, care atacă (vânează) în mod obișnuit noaptea, fiind bolnave de turbare, pătrund
în localități, ogrăzi, case în plină zi, fără a se feri de oameni sau câini.
În câteva zile la animalele bolnave apar fenomene paralitice ce le fac să se miște
cu greu sau uneori, să stea locului, nemișcate. Din cauza paralizării mușchilor faringelui
şi laringelui, animalul nu poate înghiți, face impresia că se îneacă.
Anume necunoașterea acestor fenomene îi face pe mulți oameni să contacteze cu
animalele bolnave, de multe ori din milă, cu dorința de a le acorda un ajutor; unii bagă
degetele în gura animalului bolnav. În cazul vulpilor, dihorilor, populația încearcă
deseori să le prindă, instalând capcane, să le jupoaie, astfel expunând-şi viața în pericol.
CE TREBUIE DE FĂCUT ?
Este necesar ca populația să se abțină de la prinsul animalelor sălbatice. Când este
observată a schimbare în comportamentul animalului de casă, trebuie imediat de
consultat specialistul veterinar. Se cunoaște că virusul la animalele bolnave de turbare se
conține în salivă şi se elimină doar cu ea, adică cea mai obișnuită cale de transmitere a
infecției de animal la om este mușcătura sau zgârietura produsă.
Toți cei care au căzut victime ale unor animale, pentru a preîntâmpina
îmbolnăvirea prin rabie, trebuie să cunoască câteva reguli esențiale: locul mușcăturilor,
zgârieturilor produse de animale se spală abundent cu apă curgătoare şi săpun, apoi rana
se prelucrează cu tinctură de iod.
Accentuăm, că este obligator de solicitat asistența medicală în instituția de la locul
de trai, care urmează să decidă volumul asistenţei necesare. Asistenţa antirabică este
acordată de specialistul responsabil de asistenţă antirabică – de obicei, medicii
traumatologi, chirurgi.
În acest caz, pacientului i se recomanda un curs de tratament cu vaccin, uneori şi
globulină antirabică. Vaccinul este unicul mijloc specific de tratament profilactic, care
poate preveni îmbolnăvirea şi salva viața pacientului.
Din acest moment, pacientului îi revine unele obligații destul de serioase. Odată
început, tratamentul trebuie primit pe deplin şi fără întreruperi. În timpul tratamentului şi
în timp de 6 luni după terminarea lui, nu se vor folosi băuturi alcoolice.
Rabia la om poate fi preîntâmpinată, dacă persoanele agresate de animale vor ține cont de
recomandările medicilor. Dacă persoana mușcată nu va îndeplini aceste recomandări, nu
va fi posibil de salvat viața lui.
Este important de știut faptul, că virusul turbării îl transmit şi câini, pisicile
vagabonde. Pentru a nu admite răspândirea infecției în acest fel, este necesar ca serviciile
speciale să se ocupe cu colectarea animalelor vagabonde. Primăriile localităților sunt
obligate de a efectua permanent aceste activităţi.
Au serioase obligații şi stăpânii câinilor, pisicilor. Ei trebuie să aducă prietenii lor
patrupezi la instituţiile veterinare pentru ai vaccina anual contra turbării şi altor infecții.
În final, trebuie de menționat, că orice contact cu animalele, îndeosebi cele
sălbatice sau fără stăpân, în urma căruia au avut loc mușcături sau zgârieturi, trebuie
considerat ca o posibilă molipsire cu virusul rabiei şi dictează obligator adresare după
ajutor medical.
Medic epidemiolog
Centrul de Sănătate Publică Cimişlia
Ludmila Ghenciu